Ce ne învață sportul de performanță?
Pentru multe persoane curajul arată a nebunie curată. Presupune saltul în necunoscut, fără vestă de salvare, doar cu plase de siguranţă ţesute dintr-un material incert. Dar sportul de performanta ne învață că acest curaj de care ne ferim e de fapt extrem de subiectiv.
Putem să ne antrenăm curajul?
Compar deseori curajul cu saltul cu parașuta, doar că atunci când fac asta transform conceptul în ceva impulsiv și aproape inaccesibil. Asta pentru că mi-e teamă de înălţimi. Dar pentru unul dintre prietenii mei, care e pasionat de parașutism și care a sărit din avion de nenumărate ori, treaba asta nu mai sună a nebunie. E doar antrenament.
În mintea lui, el nu e curajos cu ceea ce face. Deja s-a obișnuit cu săritul din avion. E o activitate de weekend cum e făcutul clătitelor pentru mine. Iar atunci când îl văd atât de nonșalant în privinţa acestui subiect, nici eu nu mai cred că e curajos. Asta pentru că acest curaj pe care îl invidiem în alţii e cât se poate de subiectiv.
Pe măsură ce un sportiv se antrenează, nu mai are nevoie de curajul de a face ceva nebunesc pentru că se bazează pe încrederea construită în timp.
Performanta de a avea curaj constant
Așa cum spune Peter Vidmar, unul dintre cei mai cunoscuţi gimnaști de performantă:
„Eu n-am făcut niciodată lucruri periculoase, nici măcar atunci când am făcut un salt dublu pe spate la inele. Asta pentru că am făcut toate cele 95 de progresii până la acea mișcare.”
Cu alte cuvinte, Peter Vidmar nu avea nevoie de curaj când a făcut o mișcare aparent periculoasă, pentru că era deja încrezător că poate să o facă.
E adevărat, în HR nu facem salturi duble cu spatele, nici nu sărim cu parașuta. Dar avem momente când dăm dovadă de curaj: când tragem de stakeholderi ca să obţinem un buget sau când angajăm omul care nu e candidatul ideal pe hârtie, dar care ne-a surprins la interviu.
Cred că e important să ţinem minte că încrederea noastră e curaj în ochii altora și că trebuie să o cultivăm în continuare, așa cum o fac și sportivii de performanta, pentru a evolua cu adevărat la jobul nostru.
Ți-a plăcut acest articol? Citește și:
De la frică la curaj: ce temeri au românii la angajare?
