De ce generația Z simte că nu are o relație apropiată cu liderii
Este generația nativ digitală, care nici nu concepe să nu aibă conținutul la un click distanță și parcă nu are atâta răbdare să meargă mai în profunzime cu anumite subiecte. Tinerii din generatia Z consideră că dacă au avut o discuție, au citit o prezentare sau au văzut un articol, deja știu foarte multe despre o temă. Le place mult zona de edutainment. „Trebuie să faci și un pic de show, să-i ții acolo implicați. Pe de altă parte, nici asta nu ține pe termen lung, spune Ioana Ceaușu, COO la The Entrepreneurship Academy. Dar pe cât sunt de curioși, pe atât reprezintă un public foarte dificil în a-l atrage și reține în echipă. Și poate te întrebi „De ce acești tineri nu fac lucrurile așa cum ești tu obișnuit?”
Poate că este timpul să schimbi scenariul și să privești situația și din perspectiva tinerilor care au intrat în mediul de lucru în condiții atipice, precum pandemia și incertitudinea economică continuă.
Cine este generatia Z?
Definită ca generația de tineri născuți între 1997 și 2012 (care în 2023 au între 11 și 25 de ani), Generatia Z a crescut cu smartphone-uri și rețelele sociale, împreună cu facilitățile și provocările asociate. Dar, pe măsură ce generatia Z intră pe piața muncii, modificată de pandemie, care este impactul tinerilor la job și cum pot liderii lor să creeze un spațiu pentru a dezvolta relațiile cu aceștia?
Acesta a fost scopul unui nou studiu inițiat de Deloitte Digital pentru a înțelege mai bine ce-și dorește generatia Z de la job. Studiul a fost condus de influencerul din generatia Z, Michael Pankowski, care a analizat de ce tinerii simt că nu au o relație apropiată cu managerii lor și modul în care aceste diferențe pot fi depășite. Astfel a identificat 4 domenii în care membrii generației Z văd situația diferit de șefii lor:
Diferențe între generații
Opinii contrastante în privința empatiei
Generația Z a vorbit despre cât de mult prețuiește empatia și a marcat empatia drept una dintre primele trei abilități pe care le caută la șefi. Cu toate acestea, mulți lideri nu pun empatia în primele trei abilități pe care le caută la oamenii din echipele lor. Aceasta este pe locul cinci, conform studiului Deloitte Digital, mult mai importantă fiind productivitatea.
Păreri divergente cu privire la impactul muncii asupra sănătății mintale
Provocarea tinerilor din generatia Z este de a face față unui volum de muncă și unor task-uri care îi consumă emoțional. Și există o diferență mare între ceea ce simt tinerii și ceea ce declară managerii. 60% dintre manageri spun că încearcă să-și îmbunătățească wellbeing-ul oamenilor, ajutându-i să mențină un program sănătos, însă mai puțin 50% dintre membrii generației Z sunt de acord că șeful lor este preocupat de sănătatea mintală și ia decizii în acest sens. 28% spun că au probleme emoționale din cauza șefului lor.
Timp liber vs alte beneficii drept recompensă
Un domeniu în care Generatia Z și managerii sunt pe aceeași lungime de undă este nevoia unei structuri de recompense și recunoaștere. Însă și aici cele două părți au puncte de vedere diferite despre cum arată această structură. Tinerii din generatia Z au spus că preferă să li se acorde timp liber drept recunoaștere pentru implicarea lor, însă liderii preferă forme mai tradiționale de recompensă și recunoaștere, cum ar fi creșterea salariilor sau bonusurile.
Jobul îi definește?
O altă barieră care există între membrii generației Z și liderii lor este viziunea asupra muncii. Doar 61% dintre tinerii intrați pe piața muncii consideră că jobul este o parte importantă din identitatea lor. În schimb, pentru 86% dintre liderii este mult mai clar că munca este o parte importantă din identitatea lor.
De ce există aceste diferențe de percepție
Tinerii din generația Z și-au început cariera într-un mediu foarte diferit de ceea ce au experimentat alte generații. În pandemie, mulți au fost forțați să se adapteze rapid la stilul de lucru remote sau hibrid și au avut mai puține ocaziii pentru crea relații la locul de muncă. Desigur, lucrurile au revenit la normal în ultimul an, însă mulți rămân obișnuiți cu un stil de lucru individual și la distanță.
„Cred că nouă, în calitate de lideri, ni se cere să călăuzim următoarea generație pe un munte pe care nu am fost nevoiți să-l urcăm niciodată. Trebuie să-i cunoaștem fără interacțiunea directă așa cum noi eram obișnuiți”, spune Amelia Dunlop, Chief Experience Officer la Deloitte Digital.
O altă sursă a deconectarii dintre Generatia Z și liderii lor este mediul în care au crescut și digitalizarea. Tinerii din Gen Z sunt nativi digital, au condus la popularitatea Tik Tok-ului, dar chiar și înainte de asta, au devenit virali prin intermediul Instagram-ului. Ei consideră că au totul la un click distanță și din această cauză pot deveni superficiali. În schimb liderii lor care și-au început activitatea în online poate la vârsta majoratului apreciază evoluția tehnologică. Percep totul ca pe o șansă și se gândesc cum să valorifice această evoluție. Se așteaptă ca și tinerii din Gen Z să aibă aceeași abordare.
Tehnologia cu care a crescut Generația Z influențează dramatic modul în care vede și interacționează cu lumea. De exemplu, majoritatea absolvenților de facultate din 2025 își vor scrie CV-urile și scrisorile de intenție aproape în întregime folosind inteligența artificială – o experiență pe care liderii actuali nu au avut-o și pentru care trebuie să se adapteze și să ofere cadrul necesar.
Un alt aspect de luat în considerare este și faptul că Generația Z a crescut într-o eră în care conștientizarea sănătății mintale a fost prioritară. „Au crescut cu un vocabular despre sănătatea mintală care nu era disponibil pentru generațiile anterioare și sunt foarte vocali despre asta”, spune Dunlop.
Ce putem face mai bine în relația cu Generatia Z
Având în vedere 36% din forța de muncă globală este reprezentată de generatia Z și generatia Millenials, iar acest procent este în creștere de la an la an, este imperativ să lucrezi la rezolvarea diferențelor între generații. Și există câteva strategii prin care poți crea o relație apropiată cu cei din Gen Z.
Pune sănătatea mintală în prim-plan
Potrivit LinkedIn, 66% dintre tinerii din generatia Z își doresc o cultură a companiei construită în jurul wellbeing-ului. Raportul privind tendințele în domeniul sănătății angajaților realizat de Wellable Labs a constatat că 90% dintre angajatori au raportat că și-au sporit investițiile în programe de sănătate mintală, 76% au crescut investițiile în programele de gestionare a stresului și reziliență și 71% au crescut investițiile în programe de mindfulness și meditație. O cultură construită pe wellbeing nu se rezumă însă doar la oferirea unei aplicații de meditație într-un newsletter sau a unui workshop de mindfulness. Mult mai eficient este să creezi experiențe prin care poți îmbunătăți sănătatea empțională a oamenilor tăi.
Să pui pe primul plan sănătatea mintală poate însemna creșterea salariului o dată cu creșterea inflației și politici extinse de concediu familial, subvenții și servicii de îngrijire a copiilor. Oferă și flexibilitate pentru a îmbunătăți wellbeingul echipei. Generatia Z este o generație care apreciază flexibilitatea și echilibrul dintre viața profesională și viața privată. Programul flexibil, opțiunile de lucru la distanță, o zi liberă pe săptămână, o zi de vineri mai scurtă, zile fără ședințe le oferă control asupra jobului și asupra vieții lor personale, ceea ce poate reduce stresul și epuizarea.
Transformă onboarding-ul într-un exercițiu de construire a comunității
Având în vedere noile date care arată că tinerii se simt singuri și capacitatea de a relaționa și de a interacționa cu ceilalți a fost afectată în pandemie, ia în considerare onboarding-ul fizic. Onboarding-ul noilor colegi este o oportunitate de a le arăta cum arată o cultură a sprijinului reciproc și a bunăstării. Într-un sondaj realizat de BambooHR, peste 80% dintre oamenii care și-au evaluat experiența de integrare au o claritate mai mare asupra rolului lor și se simt mai implicați la job. Pentru mulți tineri, onboarding-ul fizic este extrem de important, mai ales într-un stil de lucru remote sau hibrid. Și nu înseamnă să oferi informații despre companie, ci să le permiți noilor colegi să se cunoască și să pună întrebări într-un cadru care-i susține. Onboarding-ul este un exercițiu de construire a comunității în care oamenii își pot face noi prieteni. Ar putea implica un exercițiu de shadowing, în care noii colegii urmăresc un membru cu ștate vechi pentru o zi și văd cum își face treaba, participă la o întâlnire cu managerii din întreaga organizație; fac un exercițiu de improvizație în care noii colegi încearcă lucruri noi.
Încurajează comunicarea deschisă
Una dintre cele mai importante moduri de a preveni epuizarea membrilor din generatia Z este încurajarea comunicării deschise la locul de muncă. Aceasta poate include one-to-one cu liderii, întâlniri săptămânale ale echipei și oportunități pentru colegi de a oferi feedback cu privire la volumul lor de muncă și la dezvoltarea profesională.
Înlocuiește întâlnirile online cu intervale de conectare
Pandemia a impus mai mult timp petrecut în fața ecranelor. Pe de o parte, marea majoritate a tinerilor din Gen Z (77%) preferă munca flexibilă, pe de altă parte, le lipsește conexiunea față în față și simt că pierd potențiale oportunități de mentorat și dezvoltare a carierei. De aceea, este important să găsești un echilibru între flexibilitate și conexiune. Un anunț Airbnb menționează că oamenii din echipa lor pot locui și lucra de oriunde (și pot primi în continuare același salariu), dar trebuie să se întâlnească personal în fiecare trimestru timp de aproximativ o săptămână. De aceea, ca lider, ar trebui să acorzi prioritate activităților de formare a echipelor și de conectare.
Oferă-le oportunități pentru a lucra cu sens
Raportul Deloitte mai arată că generația Z dorește să-și facă vocea auzită, să creeze un viitor pe care-l consideră semnificativ, iar liderii ar trebui să valorifice energia și abilitățile de rezolvare a problemelor pe care le au membrii acesteia.
E ușor să-i privești pe tinerii Generația Z ca pe o provocare sau ca fiind diferiți, însă e mult mai constructiv să vezi partea plină a paharului. Să observi impactul lor în viitor. Ei manifestă un puternic spirit antreprenorial, fiind cea mai întreprinzătoare generație de până acum. Acordă prioritate durabilității atunci când iau decizii de cumpărare, demonstrându-și angajamentul și responsabilitatea față de mediu. Membrii generației Z susțin sănătatea mintală, arătând astfel preocuparea pentru starea de bine la job. Conștientizarea sporită a problemelor, cuprinzând aspectele de mediu, sociale și de guvernare, contribuie și mai mult la impactul lor pozitiv. Aceste calități oferă perspective promițătoare pentru generațiile viitoare și merită să contribui la dezvoltarea lor de acum înainte.
Ți-a plăcut articolul? Citește și:
