De la frică la curaj
Trăiesc într-o societate în continuă schimbare, iar frica face parte din viața lor. Sunt bombardați zilnic cu mesaje care îi îndeamnă, sub o formă sau alta, să reacționeze rapid. Își construiesc cu grijă imaginea pe rețelele de socializare. Încearcă să-și creeze un echilibru între muncă și viața privată. Duc o luptă permanentă cu propriile nesiguranțe, în încercarea de a lua decizii cât mai curajoase, dar sfârșesc prin a călca pe nisipuri mișcătoare. Sunt informați, însă neîncrezători în forțele proprii. Rezultatul este îngrijorător: aproape jumătate dintre angajații români se confruntă cu provocarea de a nu-și da seama ce job li se potrivește cu adevărat, chiar și după un deceniu de muncă. Care sunt fricile care îi macină și ce ar putea face angajatorii ca să le ofere o parte din răspunsurile pe care le caută?
Frica vine de la neîncredere în sistem
Cel mai recent studiu realizat de eJobs arată că angajații români se confruntă cu mai multe tipuri de frici. Hai să le analizăm pe rând și să vedem cum reacționează la ele în funcție de vârsta pe care o au.
Pe plan general, observăm o neîncredere în piața muncii, pe care românii o consideră lipsită de transparență și de corectitudine. Este o moștenire istorică, de pe vremea comunismului, când anunțurile de angajare erau doar de fațadă, iar joburile bune se luau pe pile. 25% dintre candidații cu vârste între 36 și 45 de ani se tem că nimic nu s-a schimbat în această direcție și că joburile bune sunt în continuare luate pe pile. Mai mult, au transmis aceasta frica și celor sub 25 de ani (22%). Interesant e că neîncrezători sunt și cei din Generația Y/Millennials (între 26 și 35 de ani) – 24,1%, pe când cea mai încrezătoare este generația de Baby Boomers, în vârstă de peste 55 de ani (10,2%).
E adevărat că în zona instituțiilor de stat vechiul sistem încă funcționează, însă piața privată s-a modificat considerabil în ultimele decenii. Deși 21,6% dintre respondenți spun că nu au încredere că anunțurile de joburi sunt adevărate, există platforme de joburi, precum eJobs, care verifică autenticitatea fiecărui anunț.
„Mintea umană are o capacitate fantastică de a identifica pericole. Percepem mai rapid stimulii de pericol decât cei de siguranță. Pe baza acestei predispoziții, orice e prezentat de media ca pericol devine mult mai interesant de analizat decât un mesaj că lucrurile sunt ok”, explică psihologul Mircea Miclea, fost ministru al educației.
Experiențele personale, o alta sursa de frica
Neîncrederea în piața muncii se bazează și pe experiențele personale ale candidaților. Întrebați care au fost cele mai neplăcute momente pe care le-au trăit într-un proces de recrutare, cel mai tare îi deranjează pe candidați faptul că n-au primit niciun feedback de la angajator după primul interviu. Peste jumătate dintre respondenții de până în 25 de ani (50,7%) au pățit acest lucru, 49,8% dintre Millennials, iar în rândul celor de peste 36 de ani procentul depășește 30%.
Așa că fii prietenos și corect. Oferă feedback. Ai curajul să le spui în față candidaților că nu se potrivesc cu jobul pentru care recrutezi. Gândește-te ce ai putea să faci pentru a le reduce frica la interviu. Mai mult, când te întâlnești prima dată cu un candidat, ascultă ce are și el de zis. Încearcă să creezi o atmosferă relaxantă și de încredere încă din primele minute ale întâlnirii. În caz contrar, riști să pierzi un candidat din motive care nu sunt strict profesionale. Studiul eJobs arată că 16,7% dintre români au refuzat un job pe care și-l doreau pentru că nu au avut chimie cu recrutorul sau cu managerul direct.
Ține cont și de o altă percepție a candidaților: 34,5% dintre respondenți au spus că i-a deranjat faptul că au aplicat pentru un job și, la interviu, au aflat că, de fapt, jobul real era altul. Cei mai nemulțumiți sunt din nou cei din generația Millennials (37%), urmați de candidații din Generația Z (34,3%) și de cei între 45 și 55 de ani (33,8%). Așa că încearcă să concepi din start anunțuri de recrutare cât mai clare, pentru a nu lăsa loc unor interpretări.
Neîncrederea în forțele proprii aduce temeri
Lipsa de încredere în sistem este dublată, pe plan personal, de o lipsă de încredere în forțele proprii. Studiul eJobs le-a cerut respondenților să identifice care sunt punctele slabe care i-ar putea împiedica să primească jobul dorit. Răspunsurile au variat semnificativ, în funcție de vârsta acestora.
Cei din Generația Z, adică cei sub 25 de ani, se simt timorați de faptul că sunt prea tineri și nu au suficientă experiență (68,2%). Suferă că nu au studii superioare (31,5%) și se simt slab pregătiți din punct de vedere profesional (26,6%). Prin urmare, peste un sfert dintre ei (26,2%) declară că nu au suficientă încredere în forțele proprii. Cu alte cuvinte, asistăm acum la efectele pe termen lung ale unui sistem educațional deficitar, care a dus la crearea unor generații de absolvenți prea puțin pregătiți pentru realitățile pieței muncii.
În mod surprinzător, generația Y are cea mai puțină încredere în forțele proprii (35,2%). Este vorba tocmai despre acei candidați aflați în plin avânt profesional, cel puțin teoretic, cu destulă experiență în spate și cu perspective de avansare pe scara ierarhică. Ce ar putea cauza asemenea incertitudini? 24,1% dintre ei spun că se simt slab pregătiți din punct de vedere profesional, 22,9%, că nu au studii superioare, iar 21,1% se consideră încă prea tineri și lipsiți de experiență.
„Millennials sunt cei mai nehotărâți. Este generația cu părinți crescuți în comunism, deci pe de o parte sunt educați să caute stabilitate, pe de altă parte sunt încurajați pe toate căile să exploreze, să schimbe lucrurile până ce găsesc cel mai potrivit loc. Asta îi determină să fie într-o continuă alergare și căutare a jobului perfect”, spune Magda Vișoiu, head of qualitative department la Reveal Marketing Research.
Frica de pregătirea profesională
Pe măsură ce înaintează în vârstă, problemele personale pe care le percep candidații se schimbă. Românii între 36 și 45 de ani au teama că nu au studii superioare (30,4%), că nu sunt suficient de digitalizați (25,3%) și, prin urmare, spun că nu au suficientă încredere în forțele proprii (26,5%).
Pentru românii între 45 și 55 de ani, lipsa digitalizării este cea mai mare frică (30,5%). Spre deosebire de generațiile mai tinere, aceștia se tem că faptul că nu au prea multă experiență (26,2%), ceea ce i-ar putea împiedica să primească jobul dorit. Procentele acestor temeri cresc la cei de peste 56 de ani: 34,3%, respectiv 47,2%.
Cum era de așteptat, odată cu trecerea anilor, nesiguranța din punctul de vedere al pregătirii profesionale scade. Apare însă teama discriminării pe criterii care țin de vârstă, sex sau aspect fizic. Frica de discriminare atinge cote maxime la candidații de peste 56 de ani (65,7%), urmați de cei între 45 și 55 de ani (54,2%) și cei între 36 și 45 de ani (27,1%).
Pentru comparație, la Generația Z frica legată de lipsa digitalizării este doar de 5,9%, iar cea de discriminare, de 20,3%.
Temerile ce vizează slaba pregătire profesională și lipsa digitalizării se traduc și în faptul că 20,9% dintre respondenți nu știu ce format de CV ar trebui să folosească, nu știu ce informații să treacă în el (17,5%) sau cum ar trebui să arate CV-ul (14,6%). Prin urmare, 6,2% dintre români admit că ar avea nevoie de consiliere profesională, dar nu știu la cine să apeleze. Cei mai deschiși pentru o astfel de consiliere sunt candidații între 45 și 55 de ani (7,3%), urmați de cei cu vârste cuprinse între 36 și 45 de ani (6,3%) și de Generația Y (5,8%).
Ți-a plăcut articolul? Citește și:
