Business fără frică

Cum adopți o gândire bazată pe curaj în business și cum îți încurajezi colegii să te urmeze? Am stat de vorbă cu Gabriela Bereș, Director Regional Europa Centrală și de Est la Puratos, pentru a ne răspunde la câteva dintre aceste întrebări și a învăța câte ceva din lecțiile pe care ea însăși și le-a însușit.

În urmă cu 14 ani, Gabriela se angaja în departamentul de HR al companiei pe care acum o conduce la nivel regional. În acest timp a schimbat diverse roluri, cele mai multe dintre ele necesitând doze mari de curaj. Am stat de vorbă cu Gabriela despre momentele de cotitură din cariera sa și am descoperit, în spatele omului de business, o persoană caldă, care își asumă nu doar victoriile, ci și eșecurile.

Gabriela Bereș este Director Regional Europa Centrală și de Est la Puratos; foto: Alex Gâlmeanu

Ești de 14 ani în Puratos, timp în care ai schimbat mai multe roluri. Care sunt cele mai importante lecții pe care le-ai învățat de când ești în companie?

Cea mai importantă lecție învățată, care a fost și cea mai grea, întrucât eu sunt exact pe dos, este lecția răbdării. Am învățat că atunci când faci schimbări trebuie să ai răbdare cu oamenii, cu obiceiurile lor, să ții cont de momentul organizațional. Toate sunt extrem de importante. Au fost momente în care nu am avut răbdare și am forțat, dar lucrurile nu s-au clădit trainic. De fiecare dată când am făcut acest efort al răbdării, dar am susținut schimbarea într-un mod constant, la un moment dat s-au întâmplat lucrurile mult mai natural.

Cum îți determini oamenii din echipă să adopte o gândire bazată pe curaj și să își depășească fricile?

Sunt o persoană căreia îi place să construiască, să schimbe lucrurile și asta le-am arătat și celor din echipă. Rolul meu a fost întotdeauna să le arăt că se poate și altfel și acest „altfel” este uneori mai simplu, dar este diferit de cum suntem obișnuiți să facem lucrurile. Iar oamenii pe care i-am avut în jur au fost oameni deștepți, au apreciat acest lucru și au adoptat imediat un alt fel de a face lucrurile.

În 2009 ai schimbat macazul, lăsând în spate HR-ul pentru o poziție în top management. Care au fost cele mai mari provocări atunci? Dar cele mai mari frici? Cum ai trecut peste ele?

Cred că 2009, când am făcut această schimbare de la HR la o poziție de top manangement, a fost anul cel mai greu, întrucât nu știam foarte multe lucruri și am intrat într-un domeniu (operațiuni – fabrică) în care ce știi și cunoștințele tehnice sunt importante și mai ales apreciate în echipă. Era un moment în care echipa era obișnuită să se uite la lider și să i se spună cum să facă. Evident că eu nu puteam să fac asta, întrucât nu știam ce să le spun. Și atunci da, HR-ul m-a ajutat mult, că știam fiecare om, că anticipam situațiile și ce își dorește fiecare să aibă și așa, încet-încet, de la echipă și împreună cu echipa am dobândit și cunoștințele necesare în acest domeniu. Pe lângă toate acestea, era și o perioadă de mari schimbări pentru companie: trecerea la un nou ERP, procese numeroase de eficientizare etc. Trebuia să fie schimbate multe, iar eu nu știam mare lucru, dar cred că de fapt asta m-a și ajutat. Nu veneam din domeniu ca să îmi pun singură niște obstacole, gândeam liber și știam doar unde vreau să ajung. Și am ajuns acolo împreună cu toți cei cu care am lucrat. Asta a fost cea mai mare provocare. Am numeroase amintiri plăcute de pe vremea când eram director de operațiuni.

Care e acel act plin de curaj pe care l-ai făcut în cariera ta?

Cariera mea în sine cred că este un lucru curajos prin prisma schimbărilor pe care le-am făcut în 14 ani, de la HR în operațiuni, după care la director general și acum la director regional. Toate astea înseamnă într-un fel să ieși din zona de confort și să accepți că trebuie să te transformi și tu cu fiecare schimbare. Pentru mine trecerea pe o nouă poziție în cadrul firmei vine cu o perioadă în care încerc să înțeleg ce trebuie să fac eu diferit. Dacă aș avea aceeași abordare în poziția de director regional ca în cea de director general, probabil că aș rezista psihic foarte puțin. La fiecare nou job sunt multe provocări care cer uneori alte skilluri.

Ce ar putea face diferit HR-ul din România, din punctul tău de vedere, pentru a avea un impact mai mare în business?

Un singur lucru trebuie să facă diferit HR-ul: să fie aproape de business, să înțeleagă business-ul, să știe produsele companiei, clienții firmei și așa, cunoscând toate astea, va putea influența și va fi parte din luarea deciziilor. Din fericire, văd din ce în ce mai mulți oamenii de HR care au înțeles asta și merg în direcția cea bună.

Dacă ai putea să dai timpul înapoi, ce sfat i-ai da Gabrielei de la început de carieră?

Evident că vorba românească „dă-mi mintea de pe urmă” este valabilă și în cazul meu, dar face parte din evoluție, din maturizare și așa e normal să fie. Nu am sfaturi și nici nu mă gândesc așa. Îmi place ce am făcut până acum din punctul de vedere al carierei. Dacă aș face ceva diferit? Poate că aș acorda o importanță mult mai mare echilibrului dintre profesional și personal, dar și asta se învață în timp.

Care e cel mai curajos lucru pe care poate să-l facă un manager pentru echipa sa?

Îmi este greu să spun care este cel mai curajos lucru, dar a fi un lider pentru echipa ta nu înseamnă să fii superman/woman, care face ceva ce nimeni nu a mai văzut. Și toți stau muți de admirație văzând atâta curaj. NU! Să faci lucruri curajoase pentru echipă înseamnă să fii lângă ei într-un mod constant, să îți sufleci mânecile și să îi ajuți, să îi lași să zboare singuri, să îi înveți să ia decizii. Și cel mai important este ca atunci când te uiți în urma ta, după ce pleci, să ai oameni care să ducă mai departe business-ul și nu să se prăbușească totul pentru că tu nu mai ești acolo. Asta este cel mai important și cel mai greu în același timp.

Ce rol are, din punctul tău de vedere, frica în business? Dar curajul?

Eu nu cred că există lideri curajoși și lideri fricoși. Nu se împarte lumea așa și nici viața în alb și negru. Sunt lideri care au nevoie de mai mult timp în luarea deciziilor și alții care acționează rapid. Sunt bune și rele de fiecare parte. Eu am fost în ambele situații și am greșit uneori luând decizii rapide sau poate nu am luat o decizie la momentul potrivit. Indiferent de ce se întâmplă – și se întâmplă multe într-o organizație –, important este să înțelegi, ca lider, că nu există o singură cale, că nimic nu e ireversibil și, dacă ai greșit, poți să îndrepți lucrurile, dar pentru asta trebuie să fii autentic cu tine însuți și să nu pozezi în ceva ce ți-ai dori să fii, dar nu ești de fapt.

Ți-a plăcut articolul despre curaj în business? Citește și:

Care e rolul curajului în business

Competențe de comunicare: de ce sunt importante într-o echipă?