Cum arată leadership-ul de la distanță?

Ne-am obișnuit să vorbim despre leadership într-un mediu organizațional clasic. Un lider inspiră zi de zi angajații și le transmite valorile sale și viziunea asupra business-ului prin contact direct.

Cum arată însă leadership-ul de la distanță, în cazul unei companii în care angajații lucrează 100% remote? Ne spune Sorin Zaveliță, country general manager la Crossover România.

După 15 ani petrecuți în industria IT&C, la companii de renume și pe poziții importante, acum doi ani Sorin a decis să accepte provocarea de a se alătura echipei Crossover. Astfel, odată cu rolul de Country General Manager, și l-a asumat și pe cel de a ghida echipa din România a companiei americane, provocarea fiind însă dublă, căci, în cea mai mare parte a timpului, trebuie s-o facă de la distanță și să înlocuiască contactul uman cu cel digital. Experiența sa de peste 15 ani însă în conducerea și ghidarea de echipe și-a spus cuvântul și de data asta și l-a ajutat să treacă și peste provocarea impusă de rigiditatea unui mediu digitalizat.

Nu mai e nevoie să zicem că e pasionat de tehnologie și că Sorin crede foarte mult în beneficiile aduse calității vieții odată cu digitalizarea tot mai accentuată, însă poate neașteptat pentru un country manager al unei companii 100% remote, e că la final de zi, când se deconectează de la toate device-urile, preferă tot varianta tradițională: lectura unei cărți pe care s-o poți atinge și răsfoi plus un pahar cu vin, alături de cei dragi, prin contact direct, nemijlocit de niciun ecran.

Ești un om despre care putem spune că a atins succesul profesional. Cum l-ai defini și de ce crezi că e nevoie să-l atingi?

Pot spune că am avut o carieră profesională cu multe realizări, însă întotdeauna te lupți cu două limite: cea de atins și cea de depășit. Așadar, sper să mai acumulez succes profesional. Ingredientele necesare: o strategie profesională clară, motivație, ambiție, dar și dramul de noroc care să te ajute (măcar) să sesizezi și să nu ratezi oportunitățile.

Care e cel mai important lucru pe care l-ai învățat de când ești la cârma Crossover?

Am realizat că mai am foarte multe lucruri de învățat și am început, motivat fiind, să studiez și să acumulez noi cunoștințe.

Cât de greu e să fii lider într-o companie 100% remote? Cum transmiți mai departe valorile pe care vrei să le insufli, cum inspiri oamenii atunci când contactul direct e minim?

Nu este foarte greu. În rolul meu facilitez în prealabil interacțiuni directe. Odată stabilită relația de încredere, consolidarea ei poate continua fără prea multe greutăți în mediul virtual.

Într-un moment în care piața plânge după candidați, Crossover se pare că a descoperit ecuația de succes și și-a creat propria „fabrică de recrutare”. Ce implică ea mai exact și care e rata de succes?

Implică o promovare corectă și transparentă a joburilor și a onorariilor asociate, precum și metodele noastre diverse de recrutare (care se pot scala relativ ușor): procese online individuale de testare, turnee de angajare în diferite orașe, turnee de angajare online. Rata de succes a turneelor de angajare on-site merge și până la 75%, pentru turneele online fiind în jurul valorii de 10%.

Sunteți compania care afișează la vedere, pentru toată lumea, salarii mult peste media de pe piața din România. Dacă la nivel cantitativ cred că funcționează foarte bine în atragerea candidaților, ce se întâmplă cu calitatea?

Foarte eligibilă această întrebare. Atragerea candidaților valoroși nu o facem doar prin publicarea unor onorarii atractive. Sunt extrem de multe și complexe acțiunile și activările pe care le întreprindem în România pentru a ne diferenția. Ținta numărul unu a fost credibilitatea, fără ea nu putem pretinde candidați valoroși.

Care crezi că e cea mai mare provocare cu care se confruntă liderii din mediul de afaceri din România de azi?

Nu știu dacă este cea mai mare provocare, dar adaptarea la schimbare este un deziderat implicit. Este fascinant cum tehnologia impune schimbări majore în modul în care tratezi (aproape) orice tip de afacere. Tehnologia imprimă, la rându-i, și adaptarea resursei umane la aceste schimbări, așadar provocările sunt complexe și au o densitate mare în cicluri tot mai mici de timp.