Cu increderea treci marea

Increderea s-a transformat peste noapte în ingredientul esențial pentru noile modele de lucru impuse de criza sanitară. Ea te ajută în construirea unor relații armonioase atât cu angajații prezenți fizic la birou, cât și cu cei care lucrează de la distanță. Iar micromanagementul nu-și mai are loc în acest sistem și așa fragil. Despre cum poți pune primele cărămizi în construirea încrederii sau cum poți îmbunătăți anumite aspecte ce o influențează detaliem în paginile următoare!

Dacă în 2020 vorbeam despre cât de multă încredere au angajatorii în angajați, despre verificarea performanțelor și atingerea anumitor obiective, în acest moment e clar că increderea trebuie să fie de ambele părți. Și asta pentru că neîncrederea prezentă într-o companie poate afecta serios performanța oamenilor săi și dorința acestora de a face parte din ea pentru o perioadă cât mai lungă. Exact ca într-o relație, multrâvnita încredere nu trebuie luată ca atare, ci trebuie câștigată. Și pe cât de anevoios se construiește, pe atât de rapid poate fi clătinată de un șir de decizii neinspirate. Increderea poate fi atinsă în mai multe moduri, cum ar fi: stabilirea din start a limitelor și așteptărilor, crearea unor valori puternice și tangibile ale companiei, susținerea și respectarea angajaților, menținerea unei comunicări constante și oferirea de feedback-uri periodice și eficiente.

De la lipsa de încredere pornesc problemele

Cartea de business scrisă de Patrick Lencioni și intitulată The Five Dysfunctions of a Team: A Leadership Fable plasează lipsa de încredere la baza piramidei celor 5 disfuncționalități ale unei echipe. Volumul este prezentat sub forma unei fabule a unei echipe din Silicon Valley la conducerea căreia sosește un nou CEO și a problemelor pe care le generează această schimbare. Lencioni completează fabula cu un chestionar pe care-l poți folosi pentru a face o evaluare echipei, exerciții și alte elemente care transformă volumul într-un instrument valoros pentru orice lider care încearcă să atingă performanța, să facă schimbări, dar și să treacă cu bine peste perioade mai puțin roz.

Nu uita că munca în echipă începe prin consolidarea încrederii. Și singura modalitate de a face asta este să ne depășim nevoia de invulnerabilitate.
Patrick Lencioni, The Five Dysfunctions of a Team: A Leadership Fable

Cele două fețe ale încrederii

În raportul elaborat în 2013 de Universitatea din Pennsylvania și denumit „Trust and Project Performance” sunt punctate două tipuri de încredere: încredere bazată pe cunoaștere și încredere bazată pe afectivitate. Increderea bazată pe cunoaștere se sprijină pe percepțiile și impresiile oamenilor despre o persoană ținând cont de comportamentul său. Increderea bazată pe afectivitate se axează pe sentimente și pe conexiunea cu o altă persoană în loc de instincte raționale.

La locul de muncă, increderea bazată pe cunoaștere este mai des întâlnită și mai ușor de cultivat, deoarece se construiește pe fundațiile unei bune relații profesionale. Cu toate acestea, increderea bazată pe afectivitate este la fel de importantă pentru cultura organizațională, deoarece conexiunile emoționale, prietenia și modalitățile prin care oamenii din echipe interacționează între ei își pot pune amprenta asupra mediului de lucru. Increderea este factorul care poate determina succesul sau eșecul unei anumite schimbări, iar transformările sunt tot mai dese în perioada în care adaptabilitatea a devenit o abilitate must-have în orice companie.

Oferind angajaților tăi flexibilitate în ceea ce privește programul de activitate și/sau locul de unde aleg să muncească, îi faci să-și asume mai multă responsabilitate, deoarece ei simt nevoia să demonstreze că funcționează și așa și se pot concentra mai bine asupra sarcinilor când își aleg ei condițiile de lucru.

Spre deosebire de persoanele care lucrează în companii în care nu au suficientă încredere, cei care activează în organizații pe care știu că se pot baza raportează cu 74% mai puțin stres, cu 106% mai multă energie la job, cu 50% mai mare productivitate, cu 13% mai puține zile de concediu medical, cu 76% mai multă implicare, cu 40% mai puțin burnout.
Cifre din articolul „The Neuroscience of Trust”, publicat în ianuarie 2017 în Harvard Business Review, oferite de profesorul Paul Zak

Ce fisurează increderea

Din păcate, increderea oamenilor din echipe are frecvent de suferit atunci când se pune accentul în companii exclusiv pe venituri și deloc pe valori și angajamente. Iar când se întâmplă asta, oamenii încep să nu mai fie sinceri în comunicarea cu superiorii. Se tem să arunce idei care ar putea fi criticate sau caută să-și dea seama cum se vor potrivi sugestiile lor cu agenda managerului. Printre greșelile care pot conduce la distrugerea încrederii se află:

• Evitarea conflictelor. Când este descurajată dezbaterea unor păreri diferite, deciziile nu mai ajung să fie luate sau se bazează pe informații incomplete. Dar pentru ca un conflict să nu ia o turnură neplăcută, e important să creezi un loc sigur din punct de vedere psihologic, pentru ca oamenii să vorbească despre lucrurile care nu li se par ok.

• Încălcarea promisiunilor. Când le spui oamenilor tăi că vei face ceva, dar nu urmezi planul stabilit, increderea se pierde. Și-ți va fi greu să mai fii credibil atunci când vei veni cu o nouă promisiune.

PRIMEȘTE CELE MAI NOI ARTICOLE DIRECT ÎN INBOX👇

• Concentrarea pe conformitate. Lumea se schimbă atât de repede, încât un manager nu poate anticipa totul. Oamenii din echipe trebuie să beneficieze de mai multă libertate. În loc să se implementeze mai multe straturi de reguli rigide, ideal ar fi să fie dezvăluit obiectivul final și să ai încredere în echipă că va găsi cele mai bune soluții în atingerea lui.

• Lipsa de comunicare. S-ar putea să-ți vină greu să comunici veștile proaste, dar întotdeauna e mai bine să spui adevărul decât să-l ascunzi sub preș. Oamenii de pretutindeni pun preț pe onestitate.

• Asumarea încrederii. O relație de încredere nu se întâmplă de la sine și nici peste noapte. Trebuie să pornești cu ea în minte la drum, să lucrezi la ea și să te asiguri periodic că aceasta nu a fost știrbită.

Portretul unui lider de încredere

Psihologul militar Patrick J. Sweeney a efectuat un studiu de teren extrem de interesant despre încredere și leadership în cadrul unor misiuni militare în Bagdad, în 2003. El a conceput mai multe sondaje pe care le-a oferit spre completare ofițerilor, subofițerilor și soldaților înrolați în luptă acolo. În urma analizei acestora, a descoperit trei factori esențiali care le-au conferit încredere soldaților în liderii lor. Sweeney a botezat acești factori „Cei 3 C” ai încrederii: competență (Competence), caracter (Character) și compasiune (Caring).

În primul rând, pentru a avea încredere, liderii trebuie priviți de soldații lor ca fiind competenți. Trebuie să-și cunoască îndatoririle și să comunice în mod clar subordonaților că dețin cunoștințele și abilitățile necesare pentru a-și face treaba. Incompetența, în acest cadru, ar putea duce la decese inutile sau rănirea soldaților.

Al doilea „C” este, de asemenea, necesar în formarea încrederii, iar un bun caracter în viziunea militară este compus din 7 valori de bază: loialitate, datorie, respect, altruism, onoare, integritate și curaj.

Ultimul „C” al încrederii identificat de Sweeney a fost un sentiment de grijă autentică pentru bunăstarea soldaților. Compasiunea nu înseamnă satisfacerea capriciilor indivizilor, ci mai degrabă un angajament de a face ceea ce trebuie pentru echipă, în circumstanțe foarte dificile. Un lider grijuliu arată empatie, luptă cot la cot alături de oamenii săi și este prezent alături de aceștia în fața provocărilor.

Este important să subliniem că Sweeney a constatat că fiecare dintre cele 3 C-uri sunt necesare pentru dobândirea încrederii și niciunul nu este suficient pe cont propriu. Tot el a observat totodată că soldații repartizați în unități conduse de ofițeri și subofițeri care bifau toate aceste caracteristici erau mai eficienți. Moralul lor era mai ridicat, iar soldații erau mai dispuși să dea totul pentru a finaliza misiunile atribuite. Iar o astfel de lecție credem că poate fi extinsă cu succes și în business.