Conflictul dintre generații
Se vorbește tot mai des în ultimul timp despre conflictul între generațiile de pe piața muncii și despre cum acesta influențează activitatea și performanța companiilor. Realitatea este că, în dinamica actuală a forței de muncă, există trei generații de angajați cu aspirații, viziuni, idei și concepte divergente, fapt care se traduce în dificultăți de coeziune la nivel de colectiv.
În prezent, piața muncii este dominată de către generația X și de către mileniali, cei din urmă întâmpinând adesea dificultăți de integrare într-un colectiv deja format din reprezentanții generației X, aceștia ocupând cu predilecție funcții de conducere. Dificultățile survin manierei diferite în care cele două generații abordează problemele sau provocările la locul de muncă, aspect confirmat deja de numeroase studii de specialitate. Astfel, dacă generația X caută de fiecare dată stabilitate, milenialii dau dovadă de independență, pun preț pe evoluția personală și profesională, evită asumarea anumitor angajamente față de angajator, fiind conștienți că nu vor prinde rădăcini în acel loc.
În ciuda acestor diferențe, specialiștii în HR consideră că succesul unei organizații poate fi fundamentat în baza unui colectiv alcătuit din angajați care aparțin ambelor generații. Deși cu o experiență ceva mai puțină, tinerii vin cu avantajul cunoașterii noilor tehnologii, deschiderea la tot ce este nou și cu potențialul de a crea noi perspective adaptate la prezent, fiind mai creativi, mai inovatori și mai rapizi în comparație cu angajații mai vechi. Aceștia însă trebuie să funcționeze împreună cu generația X, ai cărei reprezentanți au roluri bine definite în cadrul companiei, de obicei de conducere. De asemenea, generația X are avantajul experienței superioare acumulate în anii de muncă, a bagajului vast de cunoștințe cu privire la activitatea și serviciile companiei, a portofoliului de produse, respectiv a contactelor sau a relațiilor stabilite în timp. Când reprezentanții fiecărei generații beneficiază de avantajele colegilor, compania se va afla în direcția cea bună.
În cadrul companiei noastre, componența echipei este dată de persoane din generația X (43%), mileniali (49%) și Baby Boomers (8%), acest “amestec” de experiență, viziuni și de idei oferind complexitate și profunzime. Veteranii apreciază dezinvoltura tinerilor care s-au alăturat în ultimii ani echipei, însă își păstrează atitudinea fermă atunci când vine vorba despre politicile companiei și intervin acolo unde consideră că este necesar, pentru a se asigura că orice activitate realizată se încadrează în tiparul stabilit de către echipa de management.
Odată cu modificările survenite în societate ca mod de gândire și de percepere a produselor din zona de electro retail vine și nevoia de adaptare, iar generația tânără este cea mai în măsură de a găsi soluții optime, întrucât aceștia au abilitatea de a empatiza mai ușor cu generațiile care vor veni din urmă și, de asemenea, intră pe un post și într-un domeniu cu informații din ce în ce mai proaspete și mereu actualizate. Aceasta ar putea fi chiar una dintre cele mai des întâlnite probleme la nivel de integrare: lipsa actualizării informației de către cei din generația X.
În cele din urmă, dacă situația ar fi analizată la rece, nu doar angajații și modul în care ei comunică influențează buna desfășurare a activităților, ci și liderul. El joacă un rol foarte important pe această scenă, deci este necesar să aibă capacitatea de a-și coordona proprii actori. Astfel, acesta trebuie să conștientizeze faptul că generația de care aparține fiecare persoană este relevantă în modul de abordare, iar ulterior, să țină cont de faptul că în vederea unei colaborări frumoase și de durată, documentarea, cunoașterea și înțelegerea particularităților fiecărei generații în parte este importantă.
