Confesiuni de lider: Cum începi să reconstruiești business-ul
Criza din 2020 a fost percepută ca un nou început pentru multe business-uri din România. Datele problemelor s-au schimbat, comportamentul consumatorului s-a modificat și odată cu toate aceste transformări, a fost nevoie de reacții rapide, uneori chiar imediate, din partea antreprenorilor și managerilor. Despre cum s-a simțit tot acest iureș pe piața cărții și care au fost măsurile la care au recurs, ne povestesc cofondatorii rețelei de librarii Carturesti: Șerban Radu și Nicoleta Iordan.
Povestiți-ne despre cele mai importante începuturi pe care le-ați trăit de la lansarea rețelei de librarii Carturesti și despre acele lecții care ar putea fi subiect de carte.
Șerban Radu: Primul Cărturești a început ca un hobby. Am luat o bucățică de oraș și am făcut-o așa cum ne-ar fi plăcut nouă să fie tot orașul: un loc unde să te simți bine și care face posibilă o lume mai bună. Cu fiecare librărie nouă, cu fiecare proiect lansat, am trăit un nou început. Dar am învățat că nu doar începuturile sunt importante. Poate că la fel de importantă este continuarea lucrurilor începute, să duci povestea mai departe, pentru că fiecare început înseamnă și o promisiune.
Nicoleta Iordan, cofondator librarii Carturesti
O poveste parcă nu e captivantă dacă nu are și obstacole. Care au fost probele voastre de foc și de ce skill-uri ați avut nevoie pentru a le depăși?
Nicoleta Iordan: Un business în domeniul cultural în România nu e ușor. Și cu atât mai puțin era în anii 2000, când a luat naștere Cărturești. Evident că au existat și obstacole – am trecut prin criza din 2009, acum traversăm criza provocată de pandemie, au fost multe momente de cumpănă și multe provocări. Dar reacția cititorilor la apariția Cărturești și feedback-ul venit din partea lor la fiecare librărie nouă au fost minunate și ne-au împins să depășim de multe ori impedimentele și să găsim skill-urile necesare pentru a face asta. Au fost momente în care poate n-am avut răspunsul potrivit sau situații pe care n-am știut să le gestionăm ca la carte, dar am avut mereu în minte ce înseamnă Cărturești pentru toți oamenii care s-au adunat în jurul librăriilor noastre și de-aici am extras tenacitatea de a face față tuturor provocărilor. Poate că principalele skill-uri dobândite au fost dorința de a învăța și de a evolua și capacitatea de a absorbi cât mai mult feedback de la oamenii pe care i-am avut aproape, de la cititori, de la antreprenori, de la întreaga echipă Cărturești.
Șerban Radu, cofondator librarii Carturesti
Ce schimbări ați remarcat în comportamentul consumatorului în ultimul an, de la începutul pandemiei?
Șerban Radu: Anul 2020 a schimbat destul de multe în comportamentul consumatorului. O mare parte dintre schimbări țin de contextul pe care îl trăim: grija pentru măsurile sanitare, o mai mare orientare spre online, scurtarea timpului petrecut la cumpărături. Dar au fost și câteva schimbări în profunzime, ca să le spunem așa: cumpărătorii au devenitmai conștienți de impactul acțiunilor lor, atât la nivel personal, cât și economic. Oamenii și-au arătat dorința de a susține, prin deciziile lor de cumpărare, brandurile la care țin, antreprenorii români, business-urile locale, pentru că au conștientizat impactul pe care îl poate avea această criză asupra lor și asupra comunității pe care au creat-o. În primăvară, am lansat campania Hai, România! Fii suporterul naționalei de antreprenori, prin care am încercat, la rândul nostru, să susținem business-urile românești, să facem cunoscuți antreprenori și creatori care merită sprijinul și atenția noastră.
În același timp, o altă tendință pe care am observat-o este orientarea spre spațiul fizic: cititorii tânjesc după timpul petrecut în librărie, după experiența nemediată cu cărțile. Și am văzut asta începând cu 15 mai, când am redeschis librăriile. Mesajele și reacțiile publicului au fost copleșitoare și asta ne arată că librăria rămâne tărâmul sacru al cărților, locul în care se întâmplă, de fapt, întâlnirea cu cartea și spațiul cu cea mai mare rată de discoverability pentru cititori, conform studiilor.
Cum ați adaptat business-ul noilor provocări?
Nicoleta Iordan: Am avut mereu în minte cititorii și nevoile lor, așa că adaptarea a însemnat să urmăm publicul Cărturești acolo unde e el și să-i facem mai departe posibilă experiența pe care o avea la noi. Asta a însemnat că în perioada stării de urgență ne-am concentrat foarte mult pe creșterea carturesti.ro, librăria care poate ajunge la cititori de oriunde și în ciuda tuturor restricțiilor. În același timp, am început demersul de a deschide mai multe „ferestre” Cărturești, cum le-am numit noi – prin prezența pe platforme online precum Vivre, Tazz, prin pop-up stores în anumite puncte ale orașului, în parcuri, în Mega Image. Forțați de împrejurări, am mutat o parte dintre interacțiunile specifice librăriei în online, pe canalele noastre de comunicare, unde am derulat campania #ÎntreabăUnLibrar, „Librăria virtuală”. Am lansat Cărturești to go, un serviciu de tip rezervă și ridică din librărie. Am organizat festivaluri de carte pentru copii și adolescenți, lansări și evenimente online. O parte dintre ele vor prinde contur mai departe, în măsura în care cititorii noștri vor găsi în ele un răspuns la nevoile lor.
„Un business în domeniul cărții este definiția rezilienței prin el însuși” – Șerban Radu, cofondator al rețelei de librarii Carturesti
Vorbim tot mai mult despre reziliență și despre efectele ei bune în această perioadă. Voi cum ați defini reziliența în business și cum o exersați acum?
Șerban Radu: Un business în domeniul cărții este definiția rezilienței prin el însuși. Pentru noi, reziliența a însemnat tot timpul să luăm cât de mult putem din situațiile dificile, să fim atenți la ele, să acceptăm eșecul ca parte integrantă și absolut esențială într-un business, care poate deschide noi posibilități și care ne-a pus mereu în situația de a învăța și de a crește. Această filosofie am avut-o dintotdeauna, anul acesta am exersat-o mai intens.
Schimbările alerte din ultimul timp au modificat și așteptările oamenilor, înțelegerea și empatia la job fiind acum esențiale. Cum vă ajutați colegii să facă față acestei perioade?
Nicoleta Iordan: Cărturești înseamnă fiecare dintre oamenii care îl alcătuiesc. E un spațiu deschis, în care contribuim cu toții și nu există o persoană care le știe pe toate și le poate face pe toate. Nu ne-am ferit să spunem că lucrurile arată rău când ele arătau rău, am fost mereu deschiși față de colegii noștri, am spus de fiecare dată care sunt problemele cu care ne confruntăm, am împărtășit cu ei și piedicile, și lipsa soluțiilor în anumite momente. 2020 a fost un an greu, în care ne-am simțit cu toții vulnerabili și cheia empatiei a fost să ne spunem asta și să acceptăm această fragilitate, să nu punem presiune unii pe alții. Am apelat în sensul ăsta și la ajutorul experților, invitându-i pe Adrian Stanciu sau Domnica Petrovai să țină workshop-uri online cu echipele noastre pe tema efectelor pandemiei în viața profesională și în cea de acasă. Am alocat mai mult timp pentru întâlniri extinse cu echipele noastre, în care să vorbim despre nevoile pe care le are fiecare și despre cum putem face față acestei perioade.
Cum arată planurile pentru 2021 pentru rețeaua de librarii Carturesti?
Nicoleta Iordan: Cei mai importanți sunt cititorii noștri. Ne dorim ca ei să regăsească în Cărturești toate experiențele care le sunt dragi, ne dorim să venim mereu cu proiecte care să-i surprindă, indiferent de perioadele pe care le traversăm. Nevoia de carte, de un spațiu al dialogului, unde suntem acceptați dincolo de orice opțiuni de altă natură, un spațiu al ideilor și al întâlnirilor fericite – acestea sunt aspectele esențiale pe care vrem să le ducem mai departe și în 2021. Restul sunt detaliile de adaptare care le fac posibile.
Tindem spre perfecțiune, inspirați de poveștile copilăriei. Cum arată totuși o lume imperfectă din care avem de învățat?
Șerban Radu: Am învățat că e greu să tolerezi eșecul dacă așteptările sunt foarte sus. Pe toate planurile, și în relația cu autoritatea, și personal. Asta se întâmplă fiindcă, așa cum spuneți, suntem inspirați din poveștile copilăriei, am fost educați cu Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana, niște modele de perfecțiune care nu au nicio legătură cu realitatea. Ar fi poate mai interesant să ne uităm la antieroi, la cei care se luptă cu obstacolele. E minunat să descoperi că nu trebuie să fii perfect, că nu există personajul bun și cel rău, iar aceste modele, complet neintenționat, au fost extrem de toxice pentru noi, cei care am crescut cu ele. Ar trebui să ne acceptăm, iar simpla acceptare nu înseamnă că nu trebuie să mai faci nimic, ci că începi să construiești de acolo mai departe. Normal e eșecul, nu victoria.
Ți-a plăcut articolul „Confesiuni de lider: Cum începi să reconstruiești business-ul?” S-ar putea să-ți placă și:
Confesiuni de lider: cum tehnoologia îi ajută pe oamenii din HR
