Când nu vine vacanța cu trenul din Franța

Există în echipe maeștri în arta creatului de punți și al reperării de bilete accesibile de avion, dar și încă mulți care evită (pe cât posibil) să-și ia zilele de concediu. Despre această a doua categorie vom vorbi acum, despre motivele care se pot ascunde în spatele acestei alegeri, dar și despre măsurile la care poți recurge pentru a-i sprijini în luarea concediilor.

Nu am fost dintotdeauna prietenă cu vacanțele. La școală și în liceu, vacanțele mi se păreau perioadele în care eram obligată să mă deconectez de la grupuri, să stau doar eu cu mine, să pun pe o pauză forțată activitățile și ieșirile și să merg la țară, într-un loc în care nici nu aveam semnal la telefon. Nu realizam atunci că pauzele care mi se păreau plictisitoare mă ajutau să mă reîncarc pentru un nou an, să-mi regăsesc cheful de a învăța ceva nou și să fiu creativă. Și nici nu era la modă pe atunci conceptul de digital detox.

Ulterior, la primele joburi din timpul facultății, am început să merg și în cele dintâi vacanțe în străinătate. Dar dacă pe acestea le doream totuși pentru că voiam să am ce povesti în pauzele de la job și poze mișto de urcat pe Facebook, uitam complet de componenta de relaxare cu care ar trebui să vină o vacanță. În city break-uri de 3 zile reușeam pe atunci să înghesui concerte, escapade și prin alte orașe pe lângă cel în care aterizam, vizitarea multor obiective, întâlniri cu prietenii din alte țări, cluburi și câte și mai câte. Nu era de mirare că după o astfel de vacanță simțeam nevoia de proverbiala încă o vacanță. De vreo 5-6 ani încoace, mi se pare că am ajuns la un echilibru pe partea asta, mixând o vacanță lungă pe an, de cel puțin două săptămâni, în care mă detașez complet, cu mici escapade locale, doar cu rucsacul și trenul, care presupun un minimum efort logistic. Dar mutând atenția de la povestea mea cu vacanțele la un plan general al relației angajaților cu concediile, ce îi face totuși pe colegii tăi să fie încă reticenți atunci când vine vorba de zilele libere și ce poți face tu în acest sens? Descifrăm împreună cum îi ajuți să ajungă la formula lor câștigătoare în cele ce urmează!

Ce-i reține la birou?

Frica de a reveni din concediu la un munte de sarcini este una dintre temerile principale care stau la baza reticenței de a-și lua concedii. De aceea, din postura de om de HR sau manager, este important să încerci să atenuezi acest lucru pe cât mai mult posibil. Evită să le stabilești oamenilor întâlniri încă din prima zi în care revin, lasă-le un pic de răgaz pentru a-și citi e-mail-urile și a se reacomoda și întâlnește-te ulterior cu ei pentru a-i ajuta să-și stabilească prioritățile. Acordă prioritate unui număr mic de sarcini mai sensibile din punctul de vedere al timpului pentru prima săptămână de întoarcere a unui om din echipă și oferă-i flexibilitate când vine vorba de alte deadline-uri. Mai sunt și persoane care nu-și iau concedii din dorința de a arăta că sunt dedicate și implicate la job. Însă într-o astfel de situație, mingea se află în terenul managerului direct. El ar trebui să încerce să sublinieze faptul că apreciază performanța în detrimentul prezenței și să încurajeze oamenii din echipe să-și ia concediu, deoarece zilele libere fac minuni și când vine vorba de productivitate, dar și de creativitate.

Când ar vrea, dar nu-și permit

Sunt multe și cazurile în care reticența nu are legătură cu ideea de a absenta de la birou, ci ține mai degrabă de situația financiară a fiecărei persoane în parte și de prioritățile acesteia. Spre exemplu, conform Eurostat, în 2019, 29% dintre rezidenții statelor membre ale UE cu vârsta de 16 ani sau peste nu și-au putut permite să plătească pentru o vacanță anuală de o săptămână departe de casă. Lucrurile stau ceva mai bine comparativ cu 2010, când 39% dintre europeni nu-și puteau permite să-și ia o săptămână de vacanță departe de casă. Dintre statele membre UE, România a înregistrat cea mai mare pondere a persoanelor aflate în această situație, mai exact, 54% dintre români nu-și puteau permite o vacanță anuală de o săptămână în 2019. Locuitorii Greciei au ocupat locul al doilea, cu 49% aflați în această situație, urmați de cei din Croația (48%), Cipru (45%) și Italia (44%). La polul opus, doar 10% dintre locuitorii Suediei nu și-au putut permite o vacanță anuală de o săptămână, urmați fiind de cei din Danemarca și Luxemburg (ambele cu 11%), Finlanda (12%), Germania și Austria (ambele aflate la 13%).

La ce se mai recurge în afară pentru încurajarea concediilor?

În 2021, PwC a început să ofere angajaților săi 250 de dolari pentru fiecare săptămână de vacanță pe care o iau. Oamenii din echipe puteau beneficia de această sumă de mai multe ori pe an, până la pragul de 1.000 de dolari. Și nu a fost singura companie care a ales această soluție. La Airbnb, angajații primesc 2.000 de dolari în credite de călătorie pe platforma companiei în fiecare an. O parte din sumă este distribuită trimestrial și poate fi folosită pentru a rezerva sejururi sau experiențe pe platforma Airbnb. Și compania BambooHR oferă angajaților 2.000 de dolari în fiecare an pentru cheltuieli de vacanță, cum ar fi camere de hotel și bilete de avion. La Expedia, angajații sunt rambursați pentru cheltuielile legate de călătorie și wellbeing cu sume cuprinse între 1.250 și 1.750 de dolari pe an, în funcție de poziția lor în companie. Oamenii pot primi, de asemenea, fonduri suplimentare în conturile lor de rambursare, în funcție de anumite etape de angajare, și pot fi recompensați, totodată, cu premii de călătorie ca recunoaștere pentru munca excepțională depusă.

Însă plata angajaților pentru a-și lua concediu ar putea fi o mișcare drastică (și costisitoare!). Iar efectuarea acestui tip de investiție financiară nu este neapărat accesibil pentru organizațiile mai mici și, de cele mai multe ori, nici pentru cele cu un număr foarte mare de angajați, pentru care această măsură impusă la nivel general ar reprezenta alocarea unei sume impresionante. Și atunci, cum faci totuși să stimulezi această mișcare fără ca ea să pară că intră la capitolul impuse?

PRIMEȘTE CELE MAI NOI ARTICOLE DIRECT ÎN INBOX👇

• Mizează pe puterea exemplului!

S-ar putea să faci o treabă grozavă din postura de șef al departamentului de HR sau de manager, dar le arăți oamenilor tăi cum să fie, la rândul lor, buni manageri? S-ar putea să setezi ștacheta prea sus cu dăruirea ta, iar dacă nu îți iei, din când în când, și niște timp liber (pentru a le arăta altora cum se face), atunci ei nu vor ști cum să se desprindă de responsabilitățile lor oficiale. Fii un model (și în acest sens) și bucură-te de timpul tău liber. Ei îți vor urma exemplul, dacă vor sesiza că vacanțele nu-ți afectează cu nimic productivitatea, ba din contră. Însă dacă lucrezi constant peste program pentru a livra anumite proiecte la timp sau pentru că a rămas prea multă muncă de săptămâna trecută – atunci, această atitudine va trimite mesajul că este ok și pentru ei să nu-și ia zile libere și să continue fără suficient timp pentru relaxare.

• Stabilește zile libere generale în companie pentru a încuraja vacanțele!

Dacă te străduiești constant să-i convingi pe oameni să-și ia concediu și ai o mulțime de colegi cu numeroase zile restante din anul anterior, o modalitate care nu poate fi ocolită este stabilirea vacanțelor de companie. Indiferent dacă este o zi la începutul sau la sfârșitul unui sezon aglomerat sau câteva zile în plus în preajma unei sărbători, alege o perioadă pe care să o declari liberă pentru toate echipele. Alegând zilele de sine stătătoare drept sărbători de companie, îi încurajezi pe oameni să-și ia concediu în diferite momente ale anului, când altfel ar fi poate tentați să rămână pe baricade. Pe de altă parte, stabilind vacanțe de companie în jurul sărbătorilor tradiționale, îi încurajezi pe oameni să-și ia mai mult timp liber deodată.

• Fă rai din ce ai!

Până-n pandemie, obișnuiam să am o preconcepție legată de vacanțe. Vacanța trebuia să fie obligatoriu în străinătate ca să fie vacanță. Însă în prima parte a lui 2020, după câteva săptămâni petrecute în casă, fiecare ieșire se simțea ca o mică vacanță și fiecare incursiune până la supermarket – ca un city break. Iar prima plecare cu trenul pentru câteva zile la Brașov a fost mai relaxantă ca o vacanță la plajă în miezul iernii. Ce am realizat eu atunci după o lungă perioadă în care-mi ținusem zilele libere la păstrare în așteptarea unor perioade optime de călătorit? Circumstanțele se schimbă, tu trebuie să te adaptezi lor, iar luarea zilelor libere nu ar trebui prea mult amânată, pentru că epuizarea se acumulează. Cât despre concediul perfect, el variază de la om la om. Concediul perfect nu se măsoară în numărul de like-uri obținute pe Instagram cu pozele din el, ci în energia cu care te încarcă până la următoarele zile libere. Pentru unii poate fi o escapadă cu autorulota și trezit zi de zi într-un alt peisaj, pentru alții – o croazieră pe mare, cu multe insule de bifat, pentru alții – o săptămână de dulce leneveală într-o cabană în mijlocul naturii sau în casa în care au crescut la bunici. Dar primul pas e să ți-l iei, atât tu, cât și echipa ta!