Cum să dezvolți un proiect de e-learning?
Atunci când vine vorba de dezvoltarea unui program de training, buna organizare și un bun design instrucțional sunt elemente importante. Acest fapt este cu atât mai crucial în cazul proiectelor de elearning. În cadrul training-urilor clasice, cel mai mare efort este susținut în demersul livrării, al execuției; pe când în elearning, efortul constă în design-ul și dezvoltarea unei structuri de conținut care trebuie să fie interdependent și folosit de mai multe ori fără alte ajustări și modificări ulterioare.
Ce este un model instrucțional folosit în elearning?
Un model instrucțional este folosit pentru a defini activitățile care ghidează dezvoltarea proiectelor de elearning. Este definit ca și o dezvoltare sistematică de specificații care are la bază o teorie instrucțională și de învățare, având ca scop asigurarea calității training-ului. Și mai specific, în cadrul de business, obiectivul unui design instrucțional este de a îmbunătăți performanța angajaților și de a spori eficiența și eficacitatea organizațională.
Există multe sisteme de design instrucțional, majoritatea fiind bazate pe un model popular și anume modelul ADDIE. Acest model include 5 etape: Analiză, Design, Dezvoltare, Implementare și Evaluare.
Proiectele de elearning pot varia în complexitate și marime. Acest proces descris mai jos cuprinde toate opțiunile care ar putea fi incluse într-un proiect de învățare complex. Totodată, câțiva din pașii descriși pot fi simplificați sau ignorați în funcție de obiectivele și cerințele proiectului (buget, experiență sau alte constrângeri organizaționale.
Cele 5 etape ale procesului ADDIE:
- Analiza
O analiză de nevoi ar trebui întreprinsă înainte de dezvoltarea oricărui poiect de elearning, pentru a determina:
- dacă un training ar putea veni în întâmpinarea nevoii de cunoștințe sau abilități noi.
- dacă soluția de elearning este una viabilă.
Analiza publicului țintă este un alt pas important. Design-ul și livrarea conținutului de elearning poate fi influențat de caracteristicile cursanților (ex. abilitățile lor, localizarea geografică, contextul învățării și accesul la tehnologie). O analiză în prealabil poate determina și structura de conținut a cursului (task analysis – cerințele și cunoștințele care ar trebui imbunătățite și topic analysis – folosită pentru a clasifica și identifica conținutul cursului).
- Design-ul
Rezultatul acestei etape ar trebui să fie o machetă care va fi folosită ca și referință pentru dezvoltarea cursului. Această machetă demonstrează structura curriculei (ex. organizarea cursurilor, modulelor, lecțiilor, activităților etc.), obiectivele de învățare asociate cu fiecare modul precum și metoda și formatul de livrare pentru fiecare modul (ex. materiale interactive, activități colaborative).
Design-ul poate cuprinde următoarele activități:
- Formularea unui set de obiective de învățare necesare pentru a îndeplini obiectivele macro ale cursului.
- Definirea ordinii în care obiectivele ar trebui obținute (secvențe).
- Selectarea strategiilor instrucționale, de conținut, de evaluare și de livrare.
- Dezvoltare
În această etapă conținutul de elearning este produs. Conținutul poate varia considerabil, depinzând de resursele disponibile. De exemplu, conținutul de elearning se poate constitui dintr-un tip de conținut mai simplu (documente pdf, ebook-uri, infografice etc.) în combinație cu alte tipuri de materiale (materiale audio/video) și cu diverse teme și teste.
Dezvoltarea unui conținut multimedia interactiv include:
- Dezvoltarea de conținut: scrierea sau colectarea informațiilor necesare,
- Storyboard development: integrarea metodelor instrucționale (toate elementele pedagocice necesare pentru a veni în ajutorul procesului de învățare) precum și elementele media. Acest pas se realizeaza prin dezvoltarea unui storyboard, un document care descrie toate componentele interactive (imagini, text, interacțiuni, teste etc.)
- Courseware development: dezvoltarea componentelor de media sau interactive în formate diferite pentru a fi livrate precum și integrarea elementelor de conținut într-o platformă de elearning la care cursanții să aibă acces.
- Implementare
În această etapă, cursul este livrat cursanților. Software-ul de curs este instalat pe un server și este făcut disponibil acestora. În cadrul cursurilor facilitate de către un instructor, această etapă cuprinde și facilitarea activităților cursanților.
- Evaluarea
Un proiect de elearning poate fi evaluat în funcție de obiectivele unei evaluări. Se poate evalua feedback-ul și reacțiile cursanților, atingerea obectivelor de învățare, transferul abilităților sau a cunosțințelor la locul de muncă precum și impactul proiectului în organizație.
Dezavantajele modelului folosit la elearning
Modelul ADDIE poate avea însă și unele dezavantaje. Critica adusă acestui model se concetrează pe ineficiența modelului din punct de vedere iterativ. Ineficiența vine din prisma faptului ca, odată instituit acesta devine greu replicabil și trebuie construit de la început în funcție obiectivul de învățare sau obiectivele organizaționale. Totodată, modelul operează cu o abordare liniară care funcționează bine cu un tip de conținut static (predefinit), dar ar putea deveni restrictiv atunci când conținutul este generat de către utilizatori (user generated content) sau când obiectivele învățării nu sunt incadrate în timp. Un alt dezavantaj ar fi că modelul presupune să se cunoască toate cerințele și nevoile înainte de a dezvolta conținutul. Din perspectivă practică, s-a observat că în cadrul etapei de design (dezvoltarea și experimentarea cu diferite tipuri de conținut) se conturează modul cum o să arate cursul final. Totodată, programele de învățare, adesea, sunt construite pentru a putea întâlni criterii care se pot măsura (timpul, costurile, profitul, productivitate), dar nu se focusează pe identificarea schimbărilor de comportament în rândul angajaților.
Ți-a plăcut articolul? Citește și:
Agilitatea și curajul liderului