Office View: Cum arată biroul unui parașutist?
Până nu demult Cătălin avea un job full time de pământean, iar timpul liber îl păstra 100% pentru parasutism, cea mai mare pasiune a sa. A ajuns astfel să nu mai aibă timp liber pentru nimic altceva, așa că și-a făcut curaj și a ales să-i dea cezarului ce-i al cezarului și să-și ia un job full time la Aeroclubul României ca instructor parașutist.
Cătălin Costache, instructor parașutist la Aeroclubul României. foto: Alex Gâlmeanu
Cum e să lucrezi în parasutism
Deși ai crede că o bună parte din jobul său se întâmplă în aer, fie în aparatul de zbor, fie în cădere liberă, adevărul e că aerul e „biroul” lui Cătălin doar în 15-20% din timp. În rest rămâne la sol pentru a pregăti zborurile. Astfel, o zi normală de lucru include pregătirea documentelor necesare începerii zborului, respectiv, briefingul, stabilirea misiunilor și a exercițiilor pe care urmează să le execute. În acest timp, ceilalți parașutiști instalează „startul”, adică zona din cadrul aerodromului unde își desfășoară activitatea. Abia după ce toate activitățile organizatorice sunt îndeplinite, începe activitatea propriu-zisă de salt cu parașuta, care, de regulă, durează până la apusul soarelui.
„În general, simt că tot mediul în care lucrez mă face să fiu productiv. Practic, după 13 ani de zbor și 1.300 de salturi, în continuare mă simt la fel de entuziast atunci când știu că urmează o zi de zbor. La fel ca în ziua în care am făcut primul salt.”
Cea mai tare experiență din parasutism
În cazul lui Cătălin, jobul său necesită nu doar doze mari de curaj, ci și extrem de multă responsabilitate față de ceilalți, pe care trebuie să și-o asume la fiecare salt în tandem pe care îl face. „Toate senzațiile trăite în timpul salturilor cu parașuta sunt foarte tari, însă pot spune cu mâna pe inimă că ultima cea mai tare senzație pe care am experimentat-o în aer a fost un salt pe apă, cu aterizarea pe Lacul Morii.”
Ce rol joacă frica când ai job în parasutism
Îmi spune că primul salt nu se uită niciodată, însă, în mod paradoxal, poate datorită necunoscutului, nu atunci i-a fost cel mai frică, ci la următoarele, care s-au dovedit înspăimântătoare.
De altfel, frica e prezentă mereu într-o anumită măsură, îmi spune, indiferent de nivelul de pregătire, însă are și laturile sale pozitive: îl ajută să fie atent la detalii și nu îl lasă să pice în rutină. În plus, în cazul parașutiștilor cu o oarecare experiență, frica ajunge să fie controlată și concurează umăr la umăr cu plăcerea, cea din urmă tinzând totuși să învingă.
Ți-a plăcut articolul despre jobul în parasutism? Citește și despre:
