Tehnici de asertivitate: învață să nu fii de acord cu cineva

Sunt momente în care în relațiile profesionale trebuie să spunem „nu”. Să nu acționăm conduși de ceea ce și-ar dori colegii dacă simțim că ceva nu ne reprezintă. Orice interacțiune este o manifestare a unor nevoi sau dorințe. Și, cum toți avem anumite nevoi, sunt șanse să apară conflicte între nevoile noastre și ale altora. Interacțiunile pot degenera și se pot transforma în competiții de putere și orgolii. Adică în ceva distructiv. Să dai dovadă de asertivitate, adică să-ți susții punctul de vedere cu fermitate și curaj, dar fără a deveni agresivi, pare o cale elegantă și comun acceptată de abordare a comunicării interpersonale. Am auzit de atât de multe ori „Fii asertiv/asertivă”, „răspunde-i asertiv”, etc, încât avem impresia că este în a doua noastră natură.

Poate am încercat și ne-a reușit, poate nu. Asertivitatea nu este ceva ce poți să faci pur și simplu. Pun accent pe ideea de comportament asertiv și nu pe a fi asertiv, deoarece este mult mai puțin limitativ să-ți spui că poți să faci ceva, decât să fii ceva. Până la urmă, repetând un comportament pozitiv în mod conștient, el va deveni parte din identitatea ta și îți  va deveni a doua natură.

Asertivitate înseamnă să ai o serie de drepturi de care poate uiți adesea. Este greu să fii asertiv fără să știi că ai dreptul de:

• a nu fi de acord cu ceva/cineva;
• a spune nu;
• a te răzgândi;
• a nu-ți justifica în fața altora gândurile, comportamentele, emoțiile, precum și obligația de a-ți asuma consecințele pentru acestea;
• a face greșeli și a fi responsabil/responsabilă pentru ele.

E important să te oprești două minute și să te convingi de aceste lucruri. Să pornești la drum cu nevoile tale în minte.

Și acum vine partea pragmatică. Descoperă două tehnici de comunicare bazate pe asertivitate simple și eficiente, care îți pot fi de folos atunci când simți că ești pe cale de a deveni pasiv sau agresiv în interacțiunile cu ceilalți.

Tehnica Afirmațiilor Negative

Câteodată facem greșeli. Mulți dintre noi avem senzația că ne pică cerul în cap dacă greșim ceva, indiferent de gravitate. Să dai dovadă de asertivitatea înseamnă să ai o relație mai bună cu tine și abia pe urmă despre ceilalți. Tehnica Afirmațiilor Negative te ajută să ai o atitudine de acceptare față de greșelile tale, ceea ce îți va oferi mai departe o atitudine sănătoasă atunci când ești confruntat cu critici (nu toată lumea știe să ofere un feedback constructiv – trebuie să fim pregătiți).

1. A: Nu te-ai descurcat foarte bine la întâlnirea cu clientul

B: Ai dreptate, nu am procedat chiar bine, nu-i așa? 

2. A: Ai făcut o gafă colosală ieri la ședință!

B: A fost o scăpare cam serioasă, așa este.

Dacă criticul nostru perserevează în…critică, ne putem gândi și la alte moduri de a-i face față. Pentru partea de acceptare a greșelilor și de deschidere către îndreptare, afirmația negativă este suficientă.

Metoda „Ca o placă stricată”

„Placa stricată” se traduce prin persistență: a repeta din nou și din nou ceea ce ai afirmat/cerut la începutul unei conversații, fără a fi nevoie să găsești argumente noi sau explicații în fața obiecțiilor. Această tehnică te ajută să eviți capcane conversaționale sau argumentative și să rămâi atent pe nevoia ta inițială, fără să te blochezi în fața unui refuz din partea celuilalt. De asemenea, nici nu consumi energie mentală deoarece știi deja care va fi următoarea ta replică. Rămâi calm și relaxat în timp ce folosești această tehnică.

Exemplu:

Andrei: Am achiziționat de la dumneavoastră 50 de agende și în cutie mi-ați pus doar 45. Vă rog să-mi dați și celelalte 5 agende.

Reprezentant magazin: V-ați uitat în mașină să nu fi căzut pe-acolo agendele?

Andrei: M-am uitat, vă rog să-mi dați agendele.

RM: Nu cred că pot să vă ajut.

A: Înțeleg că ați putea crede asta, dar vă rog să-mi dați agendele.

RM: Aveți bonul fiscal?

A: Da, uitați-l. Vă rog să-mi dați agendele.

RM: aici aveți 50 de bucați agende roșii. Mda, din păcate nu eu mă ocup de agende.

A: Înțeleg, totuși vă rog să-mi dați agendele.

RM: va trebui să mergeți în spate să-l căutați pe colegul care se ocupă de agende.

A: El îmi va da agendele lipsă?

RM: Se va ocupa el.

A: Cum se numește colegul? Vă rog să-l chemați.

RM: Țineți coada aici, vă rog să mergeți să-l căutați.

A: Nu am văzut pe nimeni în spate și nu doresc să pierd timpul acolo. Vă rog să-l chemați.

RM: Țineți coada, vă rog!

A: Și eu doresc să fiu servit, la fel ca toți ceilalți. Vă rog să-l chemați pe coleg.

Acestea sunt doar două din tehnicile pe care le putem folosi când dorim să dăm dovadă de asertivitate. În cartea „When I say no, I feel guilty” , Manuel J. Smith, din care m-am inspirat pentru acest articol, ne oferă și alte metode pe care le putem folosi când decidem că dorim să avem o relație mai bună cu noi înșine și cu ceilalți.

Sunt tehnici care ne facilitează exersarea deschiderii în comunicare, gestionarea interacțiunilor cu potențial manipulativ și atenția oferită propriilor nevoi, fără a deveni pasivi sau agresivi.

Dacă ți-a plăcut articolul despre tehnici de asertivitate, s-ar putea să-ți mai placă și:

De ce e important să dezvolți acum leadership-ul asertiv

Cum să-ți dezvolți abilitățile de lider pe timp de vară