Cum recunoști burnout-ul
Cât de des îți faci timp pentru a observa oamenii din echipa ta? Locul de muncă a suferit modificări majore în ultimii ani, devenind din ce în ce mai solicitant atât din punct de vedere economic, cât și psihologic. Aceste schimbări și dinamica din ce în ce mai mare a mediului de business, impactează oamenii din echipa ta cărora le este din ce în ce mai greu să își atingă obiectivele, să mențină un nivel ridicat de energie și entuziasm la locul de munca, fiind afectate, în timp, dedicarea și angajamentul arătate la început in profesie. Acestea sunt semnele burnout-ului, pe care poate uneori le ignorăm sau le considerăm fără impact, iar apoi ne întrebăm poate care este cauza absenteismului sau a rezultatelor sub așteptări.
Află în detaliu care sunt simptomele burnout-ului, ce legătură este între acesta și personalitatea oamenilor, dar și care sunt profesiile vizate de epuizarea emoțională!
Majoritatea definițiilor date burnout-ului, susțin ideea că această stare începe cu stres cauzat de discrepanțele dintre așteptările și idealurile individului versus realitatea, uneori dură, a vieții profesionale. Acest stres poate fi conștientizat de către individ sau poate rămâne neobservat pentru o perioadă mai lungă de timp. Însă, în mod progresiv, individul poate să se simtă tensionat la nivel emoțional, să înceapă să își schimbe atitudinea față de job și față de colegi, proces care într-un final duce la Burnout. Modul în care individul gestionează stresul este considerat, în majoritatea definițiilor, ca fiind crucial în dezvoltarea burnout-ului.
Cum se manifestă burnout-ul
Manifestări mentale – de obicei, resursele emoționale ale persoanelor aflate în burnout sunt epuizate, de aceea acestea se simt „golite de sentimente”, „blocate”, „la limită”. Nivelul stimei de sine este foarte scăzut și pot manifesta simptome asemănătoare depresiei. Toleranța la frustrare este foarte redusă, de aceea persoanele aflate în burnout manifestă anxietate, agitație și agresivitate. De asemenea, din perspectivă cognitivă, se observă scăderea capacității de concentrare, dificultatea de a lua decizii, amnezia.
Manifestări fizice – cea mai frecvent întâlnită manifestare a burnout-ului este starea de oboseală excesivă, cronică. Pe lângă aceasta, ca și simptome adiționale s-au observat: dureri de cap, dureri musculare, tulburări de somn, disfuncționalități sexuale, pierderea apetitului, afecțiuni psihosomatice (ulcer, dereglări gastro-intenstinale, boli de inimă), scăderea imunității.
Manifestări comportamentale – nivel de excitare crescut ce duce la hiperactivitate, manifestări violente, consum crescut de cafea, alcool, substanțe interzise.
Manifestări sociale – individul aflat în stare de burnout are tendința de a evita interacțiunile sociale, riscând autoizolarea, de a avea un nivel redus de participare la acțiunile derulate în grup. De asemenea, viața de familie poate fi afectată, deoarece persoanele în burnout refulează acasă problemele de la muncă.
Manifestări atitudinale – persoanele în burnout manifestă o atitudine negativă, detașată, cinică, indiferentă față de ceilalți. Își pierd motivația intrinsecă, simt lipsa de apreciere din partea organizației și din partea colegilor, devin hipercritici, afișând lipsă de încredere față de manageri și colegi.
Manifestări organizaționale – cercetările efectuate arată că persoanele aflate în burnout manifestă o rată ridicată de absenteism, întârziere la programul de lucru, neglijență la job, accidente, intenția de a renunța, de a demisiona.
Cum influențează personalitatea starea de burnout
Te-ai întrebat de ce doi colegi care lucrează în aceeași echipă și au poate aceleași experiențe în mediul de lucru reacționează diferit? În ultimii ani, în cadrul cercetărilor efectuate, s-a urmărit și evidențierea legăturii dintre personalitate și burnout, în contextul în care angajații au tendința de a percepe mediul de lucru ca favorabil sau nefavorabil în funcție de caracteristicile lor de personalitate. Aceste caracteristici pot oferi explicații de ce în aceleași condiții de lucru, nivelul de burnout experimentat, diferă de la un angajat la altul. În cadrul unui studiu efectuat recent, având la bază modelul Big 5, s-au raportat următoarele:
- Agreabilitatea are un rol protector al dimensiunilor ce țin de epuizare emoțională, depersonalizare și insatisfacții profesionale. Persoanele agreabile sunt calde, suportive fiind protejate de sentimentele de frustrare și epuizare emoțională.
- Conștiinciozitatea prezinta două fațete. Persoanele conștiincioase sunt precise, organizate, disciplinate, perseverente, aceste atribute protejându-le de sentimentul de neproductivitate. Însă, conștiinciozitatea privită din perspectiva unei asumări ridicate si a unui efort susținut în cadrul activității zilnice poate duce la niveluri ridicate de epuizare și depersonalizare.
- Nevrotismul – Persoanele nevrotice experimentează o serie de sentimente de insecuritate, anxietate, mânie, depresie ce le face vulnerabile și predispuse la epuizare emoțională.
- Extraversia – Persoanele extroverte au un nivel ridicat de încredere în sine, sunt vesele, optimiste și de cele mai multe ori experimentează emoții pozitive, care le protejează de o eventuală epuizare emoțională. În opoziție, persoanele introverte tind să fie mai expuse la burnout.
- Deschiderea la nou– Persoanele cu un nivel ridicat de deschidere la nou sunt curioase, dornice de nou, de învățare, caracteristici care le protejează de riscul de a resimți disconfort, privind noul și eșecul ca oportunități de învățare.
În cei 40 de ani de la definirea conceptului de burnout, cercetările au arătat că această stare este foarte răspândită, în special în rândul persoanelor care au profesii ce presupun interacțiuni cu oamenii: 20-30% dintre profesorii din America suferă de o formă de burnout aflată în stadii diferite (ușoară până la gravă), procentul ajungând chiar și la 50% atunci când vorbim despre angajați din sistemul medical.
În concluzie, fiind identificat ca un sindrom al stresului la job, burnout-ul aduce în discuție contextul organizațional al relației oamenilor cu munca lor. La fel ca într-o relație dintre doi oameni, relația dintre o persoană și munca ei indică, mai degrabă o nepotrivire între cele două părți, decât slăbiciuni individuale sau locuri de muncă toxice.
Burnout-ul are efecte negative atât la nivel individual, afectând funcționarea individuală, dar și la nivel de grup. Scăderea calității muncii și alterarea atât a sănătății fizice, cât și a celei psihice pot fi costisitoare, nu numai pentru individ, cât și pentru cei cu care interacționează. Identificarea corectă și conștientizarea stării de burnout au o contribuție semnificativă la definirea de acțiuni ce vizează prevenția epuizării profesionale și creșterea nivelului de sănătate și bunăstare a oamenilor.
Ai găsit utile informațiile din articolul despre burnout? Citește și:
Confesiuni de lider: Olivia David, Recruitment Manager, Skilld by eJobs
