Preconcepții despre sănătatea emoțională a oamenilor din echipa ta
Într-o perioadă în care stresul a devenit parcă o normalitate în mediul de lucru, contează ca oamenii din echipa ta să aibă capacitatea de a recunoaște și exprima în mod adecvat emoțiile, precum și de a dezvolta relații interpersonale solide în cadrul organizației. Deși în ultima perioadă, conștientizarea importanței sănătății emoționale a crescut la nivel global, în piața muncii din România, acest aspect nu este întotdeauna considerat un factor determinant. Mai mult decât atât apar preconceptii legate de sănătatea emoțională a oamenilor care pot avea impact asupra a ceea ce te preocupă mai mult: productivitatea, angajamentul, retenția. Care sunt aceste preconceptii? De ce persistă? Cum le putem aborda? Află răspunsurile în continuare!
Este crucial pentru organizațiile din România să recunoască faptul că sănătatea emoțională a angajaților nu este doar un “extra”, ci o componentă fundamentală a unei forțe de muncă reziliente și inovatoare. Investiția în programe de dezvoltare personală, inițiative de wellness și un mediu de lucru incluziv și suportiv pot transforma pozitiv experiența angajaților, contribuind la retenție și la o cultură organizațională prosperă.
Prin implementarea unor strategii centrate pe individ și recunoașterea valorii sănătății emoționale, companiile pot crea un avantaj competitiv sustenabil, atrăgând și păstrând talentele care sunt nu doar competente din punct de vedere tehnic, dar și echilibrate și motivat de un mediu de lucru care promovează bunăstarea integrală.
În peisajul corporativ românesc, sănătatea emoțională a angajaților este adesea învăluită într-o aură de preconceptii și înțelegeri eronate.
În ciuda progreselor în domeniul sănătății la locul de muncă, persistența acestor mituri continuă să modeleze atitudinile manageriale și, prin extensie, cultura organizațională.
Preconcepția 1: Sănătatea emoțională este o chestiune personală, nu o responsabilitate corporativă
Mulți lideri presupun că starea de bine emoțională a angajaților este o problemă privată. Această viziune îngustă ignoră impactul direct pe care îl are mediul de lucru asupra stării emoționale a angajaților și, implicit, asupra performanței acestora.
Preconcepția 2: Focalizarea pe sănătatea emoțională poate scădea rigorile performanței
Există o convingere răspândită că atenția acordată sănătății emoționale ar putea diminua standardele de performanță. În realitate, angajații emoțional sănătoși sunt mai capabili să facă față stresului și să își mențină productivitatea.
Preconcepția 3: Programele de suport emoțional sunt costisitoare și cu beneficii neclare
Multe organizații ezită să investească în programe de sănătate emoțională, crezând că sunt oneroase fără a oferi rezultate tangibile. Studiile demonstrează, însă, că investiția în bunăstarea emoțională a angajaților generează un ROI semnificativ prin reducerea absenteismului și creșterea loialității.
Preconcepția 4: Discuțiile despre emoții sunt neprofesionale
Unii manageri consideră că discuțiile despre emoții nu își au locul într-un mediu profesional. Această abordare ignoră importanța inteligenței emoționale și a empatiei în construirea unor echipe puternice și adaptabile.
De ce avem preconceptii cu privire la sănătatea emoțională persistă
Managerii pot avea preconceptii despre sănătatea emoțională pur și simplu pentru că nu au fost expuși la informații sau formări care să-i educe în această direcție. Fără cunoștințe adecvate, este dificil să recunoască și să adreseze nevoile emoționale ale angajaților. Mai mult, rezistența la schimbare își spune și ea cuvântul. În multe organizații, există o tradiție îndelungată de a valora duritatea și rezistența, în defavoarea vulnerabilității și expresivității emoționale. Această moștenire culturală poate genera rezistență la adoptarea unor noi perspective asupra sănătății emoționale. Și, bineînțeles, unul din cele mai recente și întâlnite motive: într-un mediu de afaceri care pretinde rezultate rapide, managerii pot considera că nu au timpul sau resursele pentru a se ocupa de “aspecte mai puțin tangibile”, cum ar fi starea emoțională a angajaților.
Abordarea acestor preconceptii necesită un angajament conștient din partea managerilor de a se autoevalua și de a se educa
Este crucială dezvoltarea unei conștiințe de sine robuste, care să permită liderilor să recunoască și să înțeleagă modul în care propriile credințe și emoții își pun amprenta asupra stilului lor de management. Acest proces de introspecție poate fi susținut de programe de coaching și de formări specializate în inteligență emoțională, care să-i ajute pe manageri să identifice și să transforme preconcepțiile în oportunități de creștere personală și profesională.
De asemenea, este esențial ca managerii să adopte o atitudine de ascultare activă și de empatie, înțelegând că fiecare angajat are o poveste unică și că starea de bine emoțională influențează direct implicarea și eficiența în muncă. Prin crearea unui mediu în care angajații se simt în siguranță să-și exprime emoțiile și preocupările, managerii pot demonta mitul conform căruia vulnerabilitatea este un semn de slăbiciune profesională.
Un alt pas important pe care managerii îl pot fase, consta în integrarea bunăstării emoționale în politicile și practicile organizaționale. Managerii pot lua inițiativa de a lucra împreună cu departamentul de resurse umane pentru a dezvolta programe și resurse care să susțină sănătatea emoțională a angajaților, cum ar fi ateliere de gestionare a stresului, sesiuni de mindfulness și facilitarea accesului la consiliere psihologică.
Exemplul personal al managerilor este, poate, cea mai puternică unealtă în combaterea preconcepțiilor. Liderii care își asumă propriile vulnerabilități și care demonstrează un angajament real față de propria sănătate emoțională încurajează angajații să facă la fel. Această deschidere nu numai că sprijină eliminarea stigmatului asociat sănătății mintale în mediul de lucru, dar și consolidează o cultură organizațională bazată pe încredere și respect reciproc.
Abordarea preconcepțiilor despre sănătatea emoțională nu este o sarcină simplă, ci necesită o abordare multidimensională și un angajament continuu din partea managerilor. Schimbarea începe cu auto-reflecția, continuă cu educația și se solidifică prin acțiuni concrete. Înarmându-se cu empatie, flexibilitate și o dorință sinceră de a învăța, liderii pot schimba paradigmele nu doar pentru ei înșiși, ci pentru întreaga organizație, deschizând calea către un viitor unde sănătatea emoțională este nu doar recunoscută, ci și valorizată ca un pilon al succesului profesional.
Ți-a plăcut articolul „Preconceptii față de sănătatea emoțională a oamenilor din echipa ta”? Citește și:
Cele mai bune practici când afișezi salariile în anunțul de angajare
