Cum ne ajută gamificarea să creștem productivitatea?
Nevoia de sens a angajaților este tot mai pregnantă în ultimele decenii. Oamenii merg la job pentru un salariu, dar, pe lângă el, importantă este întreaga manieră în care își petrec timpul. Le place ceea ce fac? Se potrivește jobul cu personalitatea lor, cu aspirațiile lor? Le împlinește jobul nevoia de recunoaștere, de contribuție, de control asupra propriilor vieți?
Generațiile actuale își pun mai puține întrebări legate de supraviețuire (îmi vor ajunge banii?), ci mai degrabă despre împlinirea personală. Așa că organizațiile trebuie să vină cu răspunsuri clare dacă vor să păstreze oamenii potriviți. Despre acestea, ne dezvăluie mai multe Adela Ionita, Productivity Coach și specialist în cadrul ATLAS, platforma de sănătate și wellbeing.
Nu e suficient și nici eficient să constrângi oamenii să își facă treaba și să presupui că vor performa automat. În plus, nu mai sunt suficiente, de multă vreme, nici atmosfera plăcută, beneficiile extra-salariale, petrecerile de Crăciun, training-urile, team building-urile, ieșirile cu colegii sau Secret Santa. Sigur, ele contează în continuare, dar în fața sarcinilor pe care oamenii chiar nu vor să le facă, își pierd puterea.
Și nu, nu sunt angajații pretențioși, obișnuiți cu binele și dornici de beneficii. Oamenii cresc, se dezvoltă și personal, nu doar profesional, iar recompensele de la job au nevoie să se ridice la acel nivel de dezvoltare.
Ce (mai) poate face o companie pentru a motiva angajații și a crește productivitatea în echipă?
Un răspuns poate fi gamificarea, acest concept care deja nu mai este nou, dar care încă nu este suficient de aplicat.
Gamificarea utilizează ideea de joc și se bazează pe implicarea oamenilor în găsirea de soluții printr-un proces distractiv și presărat cu recompense. Dacă ne uităm la această definiție simplă, descoperim că nu e nevoie de foarte multe resurse pentru a transforma munca în joc.
O provocare de genul: împarte proiectul în secvențe mai mici și ai să primești câte o recompensă după fiecare etapă realizată este mai atractivă decât să muncești doar urmărind lista de to do-uri, încercând să tai cât mai multe sarcini, cât mai repede.
Ai crede că planificarea atentă, măsurile de monitorizare, ședințele și raportarea dau rezultate bune pentru productivitate. Realitatea arată că lucrurile nu se întâmplă chiar așa, având în vedere că oamenii constrânși vor da randament doar pe termen scurt, pentru un anumit număr de provocări.
Productivitatea este unul dintre factorii de evaluare a performanței, prin urmare vine cu o doză de presiune asupra oamenilor. Așteptarea de a fi productiv se răsfrânge de multe ori negativ asupra angajaților pentru că productivitatea este, de cele mai multe ori, asociată cu finalizarea a zeci de sarcini în termen scurt, cu deadline-uri imposibile uneori și cu burnout la final.
Desigur, productivitatea nu înseamnă deloc asta, iar gamificarea vine să mai înfrumusețeze terenul. Nu ești mai productiv atunci când muncești în continuu, ci atunci când lucrezi cu plăcere ceea ce ți-ai propus, în timpul pe care ți l-ai setat.
Angajații relaxați lucrează mai bine
E nevoie de o îmbinare a sarcinilor ușoare cu cele dificile pentru a oferi un mediu de lucru echilibrat. Când acest echilibru nu se întâmplă, iar jobul este ori lipsit de provocări, ori prea încărcat, oamenii încep să-și piardă treptat interesul pentru că nu mai primesc stimularea intelectuală în doza în care au nevoie.
Nu din lipsa de responsabilitate oamenii evită sarcinile care nu le plac – acestea sunt cazuri rare – oamenii le evită dacă sunt plictisitoare sau grele pentru că le trezesc emoții pe care ar face orice să le evite, în loc să le trăiască.
Ajungem, așadar, la procrastinare, obiceiul de a amâna sarcinile importante (dar neplăcute dintr-un motiv sau altul), și a le înlocui cu altele neimportante, dar plăcute. În contextul procrastinării, productivitatea nu prea are șanse de manifestare.
Ce poate face compania pentru ca angajații să nu mai simtă nevoia de a procrastina? Poate să facă lucrurile mai interesante, iar procesul de gamificare ajută la oprirea procrastinării și crește productivitatea prin schimbarea percepției asupra task-urilor dificile.
Procrastinarea este despre gestionarea emoțiilor, nu a timpului, așa că metodele raționale de control a procrastinării și creștere a productivității nu pot da rezultate bune pe termen lung. Joaca, pe de altă parte, vine să împlinească exact nevoia de recunoaștere, validare, competiție, distracție, energizare sau exprimare de sine.
Așadar, cum folosim gamificarea pentru creșterea productivității și stoparea procrastinării?
Gamificarea are nevoie de planificare și structură pentru a da rezultate, în caz contrar va fi încă un „joc” pe care angajații l-au jucat, le-a plăcut, apoi l-au uitat.
În primul rând, e nevoie să stabilim scopul jocurilor – cum vrem să îmbunătățim procesele cu ajutorul lor, care este rezultatul pe care îl dorim și cum îl vom măsura?
Atunci când propui un joc e nevoie să ai în vedere abilitățile „jucătorului”, înclinația sa către joc – jocul nu trebuie să fie nici prea provocator (pentru că duce la renunțare), nici prea ușor (fără miză, nu are rost).
Jocurile care încurajează competiția între angajați pot duce la destrămarea echipei și, cu toate că rezultatele pentru companie s-ar putea îmbunătăți pe termen scurt, în timp relațiile dintre angajați pot avea de suferit. Jocurile de echipă ar trebui completate de provocări individuale, unde oamenii concurează doar cu ei înșiși, cu limitele proprii.
Câteva exemple de utilizare a gamificării pentru creșterea productivității
Angajații relaxați au rezultate mai bune la locul de muncă. E mai plăcut și mai motivant să te duci la birou când te așteaptă o zi interesantă, în care te joci, câștigi, te bucuri.
Transformă un proiect greu într-un joc
Împarte proiectul în provocări și alocă puncte pentru fiecare etapă realizată. Stabilește pentru ce se acordă punctele (ex.: nivel complet, deadline atins) și un premiu în care vei transforma punctele acumulate. În esență, orice obiectiv poate fi mai ușor de atins dacă faci un joc în jurul lui.
Oprește procrastinarea prin gamificare
Creează un plan pentru angajații care procrastinează, astfel încât sarcinile pe care ei le amână să devină atractive și pline de recompense. Insistă pe etapa de început, aceasta fiind cel mai greu de realizat de oamenii care procrastinează.
Fă învățarea mai ușoară prin gamificare
Atunci când lansezi un produs sau un serviciu pe care angajații trebuie să îl învețe repede, poți concepe un joc prin care ei să parcurgă treptat informația.
Totodată, training-urile pot deveni foarte interesante dacă, în loc de prezentări și multă informație livrată în timp scurt, oamenii se pot angaja în parcurgerea unui material cu provocări, teste scurte, perioade de colaborare în echipă, toate recompensate cu puncte sau medalii pe care apoi să le transforme în premii semnificative pentru ei.
Determină prioritățile cu ajutorul gamificării
Alocă un număr diferit de puncte pentru sarcinile urgente, de importanță mare și cele neimportante. Oferă puncte în plus pentru sarcinile delegate cu succes sau pentru care oamenii au găsit soluții creative.
Alocă puncte pentru terminarea sarcinilor la timp, pentru realizarea planului pe ziua respectivă, pentru cei care încheie ziua la timp, fără să stea peste program.
Ai grijă să nu încurajezi astfel munca în exces și supraîncărcarea cu sarcini doar pentru a primi puncte. Oamenii vor fi entuziasmați și productivi pe termen scurt, dar în timp pot ajunge la burnout.
Crește nivelul de relaxare prin gamificare
Alege cu atenție premiile în care își vor echivala punctele acumulate și oferă-le recompense pe măsura muncii lor. Poți alege cadouri haioase sau personalizate, vouchere, acces la cursuri, zile libere sau orice știi că este apreciat de către oamenii cu care lucrezi.
„Gamifying the work day” poate funcționa foarte bine în contextul în care provocările sunt bine alese, iar oamenii sunt interesați să intre în joc. Asigură-te, așadar, că oamenii vor să facă asta, asigură-te că jocul nu este încă o sarcină de bifat.
Nu folosi gamificarea pentru a păcăli oamenii și ține cont că gamificarea nu trebuie considerată un substitut pentru recompensele specifice jobului (salariu pe măsura rezultatelor, etc.), ci o completare a acestora.
Ți-a plăcut articolul despre cum să crești productivitatea în echipe? Citește și:
