Sănătatea mintală a angajaților intră în topul priorităților pe 2021
Problema sănătății emoționale în rândul angajaților exista și înainte de pandemie, însă, în luna martie a anului trecut, ni s-a schimbat realitatea aproape în totalitate și am fost puși față-n față cu dezechilibrele emoționale. Cum a devenit sanatatea mintala un subiect principal de discuție în 2021, care este contextul în care ne aflăm și cu ce soluții îți poți întâmpina oamenii din echipă, ne dezvăluie Andrei Alexandrescu, psiholog, consultant de management și leadership.
Unde ne situăm în acest moment?
Problemele legate de sănătatea emoțională nu sunt doar ale românilor. Oamenii din întreaga lume se confruntă cu ele încă dinainte de COVID-19, pandemia însă le-a intensificat. Anxietatea, depresia, tulburările de stres post-traumatic și cele de somn se numără astfel printre cele mai importante efecte ale pandemiei asupra sănătății mintale, arată o analiză publicată în International Journal of Environmental Research and Public Health.
Nesiguranța locului de muncă, izolarea prelungită și teama cu privire la viitor pot înrăutăți semnificativ aceste probleme. Aproape 80% dintre oameni au spus că pandemia le-a afectat semnificativ sanatatea mintala, iar 76% că angajatorii trebuie să se ocupe mai bine de sanatatea lor mintala, mai arată un studiu realizat de Oracle în parteneriat cu Workforce Intelligence.
România nu a fost scutită de probleme la capitolul sănătății mintale. Peste 40% dintre respondenții cercetării din programul COH-FIT au raportat o înrăutățire a stresului, în contextul pandemiei Covid-19.
Astfel, organizațiile sunt îndrumate să introducă metode de creștere a rezilienței angajaților, pe lângă măsurile împotriva Covid-19, astfel încât aceștia să poată regăsi echilibrul psiho-emoțional.
Ce a scos 2020 la iveală și ce nevoi avem în 2021?
Leadership
Am auzit în sesiuni, poate pentru prima dată, sintagma: „Ok…dar care mai e rolul meu? Toată lumea pare că știe ce are de făcut!”. S-a înăsprit, astfel, anxietatea liderului care, fără o echipă în proximitate, nu-și mai poate manifesta controlul. Ce a mai făcut liderul anxios? A luat o mare parte dintre task-uri pe umerii săi sau a dat-o în extrema cealaltă, a pus presiune pe alții.
În ambele cazuri, putem să ne jucăm de-a burnout-ul. Există, conform studiilor, și burnout cauzat de slaba utilizare a resurselor, atunci când angajatul simte că nu face nimic notabil la job, că nu este implicat suficient de mult în activități.
Nevoi: De lideri implicați în procese de autocunoaștere, care își înțeleg și își gestionează anxietatea, cu inteligență relațională și emoțională (adică înțeleg, printre altele, impactul pe care îl au în viețile altora).
Telemunca
Exista și înainte, însă nu se făcea atât de mult tam-tam. Ce s-a întâmplat în 2020 este că au fost dezgropate procese de lucru slab fundamentate.
Nevoi: De oameni cu abilități reale de lucru în echipă, ghiduri, procese de muncă bine structurate și transmise. Nesiguranța viitorului plus lipsa de structură profesională, din nou, este teren pentru sanatatea mintala precară.
Relații
Relațiile ne definesc ca specie, iar calitatea lor ne definește viața. Cei cu relații armonioase trăiesc mai mult, au mai puține probleme de sănătate, mai multă încredere în sine și mai mult succes. Aceștia pot discuta despre atingerea echilibrului emoțional. Desigur, multe studii se referă la relațiile de cuplu, însă adevărul a fost transpus – performanța este dată de relații profesionale bune.
Relațiile interumane sunt însoțite și de un anumit nivel de conexiune emoțională, care ne permite să fim „ok” unii cu alții și să lucrăm ca un tot, adică ca o echipă. Un mediu de lucru care acceptă relațiile disfuncționale distruge echilibrul emoțional și „creierul organizațional/de echipă”.
Să nu uităm alte concluzii ale cercetărilor – oamenii tind să rămână să lucreze într-un mediu favorabil, chiar dacă nu le place activitatea în sine. Pandemia a dezgropat scheleții din relațiile de muncă: conflictele care ardeau mocnit au izbucnit vulcanic și au dus la excluderi și marginalizări, iar evitarea subiectelor „greu de discutat” a fost ajutată de telemuncă și a dus la indiferență, comunicare defectuoasă sau chiar lipsa acesteia și la accentuarea unor antipatii.
Nevoi: De sănătate mintală prin relații de muncă pozitive, cultură organizațională care să includă componenta de relație, persoane cheie capabile să creeze relații pozitive, care înțeleg efectele asupra sănătății mintale și care să le promoveze și perpetueze.
Ce rol are cultura organizațională?
Încă ne e rușine să vorbim la locul de muncă de problemele pe care le avem. Apropo de cultură organizațională, 58% dintre angajați mint când își iau concediu medical din motive de sănătate mintală (stare proastă, depresie, burnout, anxietate etc.) din pricina stigmatizării. Adică le e rușine să spună problema și preferă să anunțe că-i încearcă o indigestie sau vreun guturai.
Ceea ce este foarte important de înțeles este că problemele de sănătate mintală sunt de multe ori invizibile în ochii privitorilor, afectează viața și performanța individului și nu își dorește nimeni să aibă probleme și simptome care să le influențeze negativ viața.
O persoană cu burnout, depresie, anxietate nu-și va putea urca performanța la nivelul așteptat de companie. Nu că nu și-ar dori, ci pur și simplu – nu se poate – nu acesta este modul în care funcționează psihicul uman.
Concret, ce-i de făcut pentru a îmbunătăți sanatatea mintala?
Impactul negativ al dezechilibrului emoțional și al problemelor de sănătate mintală ale angajaților în performanța organizațională este de necombătut. Rezolvarea acestora ține însă de măsura în care organizațiile înțeleg că trebuie să ofere angajaților servicii referitoare la sanatatea mintala.
Specialiștii sunt antrenați să intervină și să rezolve probleme din domeniul lor de activitate. Fără doar și poate, pot sprijini eforturile organizațiilor pentru menținerea echilibrului emoțional al angajaților. Acest echilibru înseamnă, implicit, performanță organizațională, inovație, schimbare, adaptare.
- Cel mai important pas este dorința top managementului de a se implica în menținerea echilibrului psiho-emoțional al angajaților.
- Dacă există interes la nivel de top management se trece la etapa de conștientizare. O metodă foarte bună pe care o folosesc este cea a grupurilor de lucru, pentru fiecare nivel în parte. E un format practic care pleacă de la importanța sănătății mintale în organizații.
- Ca să trecem peste stigmă și rușine, trebuie să acționăm în mai multe direcții. Interesul privind sanatatea mintala a angajaților, conștientizarea și promovarea programelor în companii trebuie să pornească de la cel mai înalt nivel ierarhic și să intre în cultura organizațională. Altfel, rezultatele sunt greu sau imposibil de obținut, iar demersurile pot părea ca fiind „încercări de a mima grija pentru angajați”. Deloc de dorit, mai ales acum.
- Putem acționa cu toții, indiferent de nivel, prin „inițiative locale”, individuale. Aici e vorba despre curaj, stimă de sine bună și credință că putem determina o schimbare – către deschidere și relații bune, prin abolirea stigmei și rușinii. Trebuie să fim deschiși și să oferim exemple personale – puțin contează cine și cum ne judecă, important este că după ceva timp vor veni și alți drumeți în barca noastră. Pentru a afla și mai multe și despre alte soluții și recomandări, mă poți găsi aici!
Povestea continuă
Am avut un 2020 emoțional și e foarte important, ca în organizații oamenii să simtă că sunt protejați, înțeleși și susținuți din punct de vedere al dezechilibrelor emoționale apărute sau exacerbate ca urmare a pandemiei Covid-19. Din acest punct de vedere, serviciile de mental health vor fi beneficiul cel mai de preț acordat angajaților în 2021.
Ți-a plăcut articolul? Citește și:
Soluții pentru managementul echipelor
