Nicio idee nu-i prea creață
Sunt momente (tot mai dese, din martie încoace) în care cea mai mare dorință pe care poți să o ai, din punct de vedere profesional, este ca lucrurile să se întoarcă la cum erau înainte. După multe momente grele, ajungi în punctul în care nu îți mai dorești neapărat să crești, ci, pur și simplu, să nu mai scazi. Ceea ce poate părea contraproductiv și împotriva oricăror modele testate de dezvoltare personală sau organizațională. În perioada asta, în care totul a trebuit să fie regândit, mentalitatea Think Big s-a văzut mai degrabă la companii și mai puțin la indivizi, iar asta ar trebui să se schimbe cât mai repede la loc. E una dintre revenirile la care toți ar trebui să lucrăm – la o idee creață, la propunerile pestrițe, la visurile mai mari decât bugetele, la planurile îndrăznețe nu doar pentru proiectele noastre, ci și pentru noi înșine.
Crești, crești, crești și apoi ajungi la un nivel de platou în care stagnezi și te bucuri de ce ai reușit să realizezi. De toți pașii pe care i-ai făcut, de toate soluțiile pe care le-ai găsit pe parcurs, de toate problemele pe care le-ai rezolvat. Și e normal să ne luăm acest timp în care să tragem aer adânc în piept și să ne pregătim pentru următoarea etapă. Dar, uneori, uităm să o luăm de la capăt cu făcutul pașilor înainte. Și, în lipsa unor probleme acute și clar definite, credem că nu mai e nevoie de soluții noi. Nu ne dăm seama că, de fapt, stagnarea începe să devină o problemă.
Îți dai seama de asta (despre tine sau despre oamenii cu care lucrezi) atunci când o idee creață apare din ce în ce mai rar pe masa cu propuneri, când nu mai apar întreruperi pentru business as usual, când nu mai ieșim din zona de platou. Iar aici e greu de spus pe ce front se duce lupta cea mai grea: atunci când trebuie să readuci altora motivația de a crește sau când trebuie să faci același lucru chiar pentru tine?
Ca în orice dilema care se respectă, răspunsul e clar: depinde! În primul rând, depinde de miză. Și apoi, depinde de mediul pe care ai reușit să îl construiești nu doar în echipa ta, ci și în companie, în general. Nu întâmplător, candidații foarte tineri, aflați la început de carieră, își doresc să lucreze în start-up-uri, în companii creative sau chiar ca freelanceri. Pentru că asociază tipul de cultură pe care îl au cu un potențial uriaș de creștere și de dezvoltare nu doar profesională, ci și personală.
Lasă loc și pentru câte o idee creață, măcar periodic
Pentru oamenii cărora nu le place să stagneze, este important să știe că doar cerul este limita atunci când vine de o idee. Mă rog, cerul și bugetele, desigur. Atât timp cât rostogolești această mentalitate în tot ceea ce reprezinți ca manager, ca echipă, ca angajator, oamenii de lângă tine nu vor putea rezista decât atunci când fac toate eforturile să nu rămână pe loc. Chiar și în perioade atipice precum cea pe care o traversăm acum și care pare să nu se mai termine odată. La fel ca în sport, artă sau orice alt domeniu care presupune performanță, antrenamentul permanent este esențial.
Ce înseamnă asta? Să nu-i lași niciodată pe angajați să uite ce așteptări ai de la ei, fără să uiți nici tu, evident, ce așteptări au ei de la tine. Sigur că asta este o problemă veche de când lumea corporatistă a început să facă ochi, însă rămâne foarte actuală, în special acum, când am văzut cum s-au pus frâne în lanț. Companiile au blocat investițiile, angajații au spus pas unei schimbări în carieră, planurile de dezvoltare au fost amânate și așa mai departe. De altfel, aceasta a fost una dintre concluziile unui studiu pe care eJobs România l-a realizat la finalul lunii aprilie. Întrebați care sunt așteptările pe care le aveau pentru acest an, dar care nu cred că vor mai fi duse la îndeplinire, aproape un sfert dintre respondenți a declarat că aveau în plan să urmeze cursuri de dezvoltare profesională.
Și ne-au mai spus ceva interesant în același studiu: că, dacă ar fi știut că urmează această perioadă, ar fi investit mult mai mult timp și bani pentru dezvoltarea lor profesională, astfel încât să facă față mai ușor momentelor delicate, precum cele de acum.
Știu că poate în acest moment problema respectivă poate părea mai degrabă din categoria babelor care se piaptănă atunci când țara arde, dar sunt lucruri care nu trebuie să fie acute înainte să se cronicizeze. Iar acesta este unul dintre ele. Pentru că din această perioadă vom ieși. Dar dintr-un mindset în care creșterea nu-și mai găsește locul, mai greu.
Ți-a plăcut acest articol? Citește și:
Echipa pe primul loc: o lecție de bune practici în Employer Branding
