Kurzarbeit și alte soluții de sprijin pentru angajatori și angajați

Schimbările din ultima perioadă, resimțite la nivelul business-ului, te-au determinat probabil să cauți variante astfel încât să adaptezi activitatea și programul noului volum de lucru și, în același timp, să ții oamenii motivați. Este acel echilibru pe care ți l-ai dori. Dacă ai recurs la reducerea timpului de lucru ca urmare a diminuării temporare a activității, află că programul Kurzarbeit, denumit „Sprijin pentru program flexibil de muncă”, lansat recent de către Guvern îți vine în ajutor. Și nu este singura măsură prin care statul ajută angajatorii, prin acoperirea unui procent din salariul angajaților. Cea mai recentă Ordonanță de Urgență 132/2020 vine cu soluții concrete pentru susținerea business-urilor.

Modelul Kurzarbeit este gândit atât pentru angajatori, cât și pentru angajați și îți permite să-ți ții echipa motivată, pe același salariu și ore mai puține de lucru. „Angajații nu își pierd locul de muncă și primesc salariul aproape integral, deși muncesc mai puțin. Angajatorii își păstrează forța de muncă și au o șansă mai mare de a readuce business-ul la un nivel cel puțin funcțional. Statul evită creșterea numărului de șomeri prin alocarea unor sume de bani mai mici decât în cazul ajutorului de șomaj, continuă să încaseze taxe si contribuții sociale și preîntâmpină dificultățile generate de înmulțirea șomerilor și ulterior a persoanelor susținute exclusiv social”, afirmă Anca Grigorescu, cea care coordonează departamentul de Dreptul Muncii în cadrul societății de avocatură Grigorescu Ștefănică.

Kurzarbeit, modelul cu tradiție care a salvat peste 200.000 de joburi

Kurzarbeit sau lucru cu timp de muncă redus este un concept economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani. A fost folosit în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit celebru în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008. În Germania a salvat peste 200.000 de joburi până în trimestrul al treilea din 2009, conform datelor estimative ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică Europeană (OECD). Deși Produsul Intern Brut al Germaniei a scăzut cu aproape 6%, înregistrând cea mai mare scădere a PIB din cele șapte țări analizate, numărul angajaților a rămas stabil. În schimb, în alte economii puternice, precum cele din Franța, Italia, Marea Britanie, Japonia, SUA sau Canada, numărul angajaților a scăzut, cea mai mare scădere fiind în SUA, de până la aproape 4%, arată datele Fondului Monetar Internațional.

Și anul acesta aproape jumătate de milion de companii din Germania și-au trimis angajații pe scheme de lucru pe termen scurt – cunoscute sub numele de „Kurzarbeit”, pentru a-și reduce costurile salariale cu efect imediat. Niciodată, nici măcar în criza financiară din 2008, numărul acestor cereri nu a crescut atât de repede. Spre deosebire de ultima criză, unde companiile predominant industriale exploatau schema, acum și companiile mici de servicii, precum restaurantele și consultanții folosesc Kurzarbeit. Schema este testată și de companii precum Lufthansa, BMW, Volkswagen care fac toate eforturile pentru a-și menține personalul pentru care a investit în traininguri.

În România, Guvernul a aprobat în luna august Ordonanța de Urgență 132/2020, prin care sunt reglementate o serie de măsuri de sprijin destinate angajaților și angajatorilor și de stimulare a creșterii ocupării forței de muncă în domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activității, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS – CoV – 2.

„Una din măsurile adoptate de Guvern, și care va putea fi aplicată ori de câte ori se instituie stare de urgență/alertă/asediu, este sprijinul acordat de stat sub forma unei scheme de finanțare temporară a salariților care vor avea program redus de muncă”, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii.

Câți bani obții pentru angajați prin programul Kurzarbeit

Statul va susține o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate.

Concret, dacă timpul de muncă al unui angajat s-ar reduce la 50%, angajatul ar urma să primească 50% din salariu de la angajator și 37,5% din partea statului. Adică în total 87,5% pentru un timp de muncă efectiv prestat de 50%. Astfel, prin modelul Kurzarbeit veniturile salariale sunt mai mari decât în cazul șomajului tehnic.

Iată câteva calcule în funcție de salariul brut al angajaților

Salariu minim brut (2.550 lei) – statul suportă 956,25 lei. Angajatul primește 2.231 lei brut.
Salariu mediu brut pe economie (6.095 lei, conform Legii 318/2021) – statul suportă 2.285 lei. Angajatul primește 5.333 lei brut
Salariu brut de 9.000 lei – statul suportă 3.375 lei. Angajatul primește 7.875 lei brut

Indemnizația reprezintă un venit de natură salarială și este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale, în condițiile legii. Pentru calculul impozitului pe venit se aplică regulile prevăzute la art. 78 alin.(2) lit.a) din Legea nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Aceste sume se plătesc de angajator și se decontează ulterior de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de muncă din bugetul asigurărilor de șomaj. Procedura de decontare a sumelor, precum și perioada de aplicare a măsurii prevăzută la alin.(1) se stabilesc prin hotărârea Guvernului. În situația în care angajatorul nu recuperează indemnizația acordată potrivit alin.(5) de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, nu are dreptul de a o recupera de la salariat.

Angajatorul poate decide reducerea timpului de lucru, pentru o perioadă de cel puțin 5 de zile lucrătoare consecutive, și are obligația să stabilească programul de muncă pentru întreaga lună. Decizia angajatorului de reducere a timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile și drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puțin 5 zile 3 înainte de aplicarea efectivă a măsurii și se transmite în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară producerii acesteia.

Măsura poate fi aplicată în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal.

Există și o interdicție în ceea ce privește angajările: pe perioada de aplicabilitate a acestei măsuri este interzisă angajarea de personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus, precum și subcontractarea de activități desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus. Interdicția se raportează și la nivel de filială, sucursală sau alte sedii secundare definite de Legea societăților nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cum poți aplica pentru programul Kurzarbeit

Principalele condiții pentru a aplica pentru programul Kurzarbeit sunt:

PRIMEȘTE CELE MAI NOI ARTICOLE DIRECT ÎN INBOX👇

să demonstrezi măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;
să justifici reducerea activității, printr-o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii prevăzută la alin.(1) din OUG 132/2020 sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioară acesteia cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior.

„Cred că toate tipurile de companii cu activitatea redusă temporar, fie că vorbim despre IMM-uri sau de companii mari, vor fi de principiu interesate să acceseze acest program. Măsura este așteptată de întregul mediu de business din România, indiferent dacă sunt companii care au efectuat sau nu concedieri ori dacă au suspendat contractele de muncă ale salariaților prin intermediul șomajului tehnic”, afirmă Anca Grigorescu.

După acceptarea în programul Kurzarbeit, sunt și alte criterii pe care trebuie să le îndeplinești:

Nu poți reduce programul de lucru al salariaților în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Acordarea de bonusuri, precum și alte adaosuri la salariul de bază pentru structura de management a angajatorului, se efectuează după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii.
În lunile în care se aplică reducerea timpului de muncă, în condițiile prevăzute la alin.(1), angajatorul nu poate iniția concedieri colective.

În luarea deciziei de a aplica la acest program, ia în calcul condițiile de accesare a acestei măsuri, precum și altor măsuri de sprijin. Verifică dacă poți aplica simultan sau alternativ la mai multe programe. De exemplu, modelul Kurzarbeit nu poate fi cumulat pentru același angajat cu sprijinul acordat pentru angajaţii care încheie contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni.

Bani pentru persoanele care au lucrat în regim de telemuncă

Un alt program este Bani pentru pentru persoanele care au lucrat în timpul stării de urgență. Acestea pot primi 2.500 de lei de la Guvern pentru achiziţionarea de echipamente IT. Banii se vor acorda la cererea şi prin intermediul angajatorului. Condiţia este să fi lucrat minimum 15 zile lucrătoare în regim de telemuncă, pe perioada Stării de Urgenţă.

Această măsură se adresează angajatorilor care au statutul de întreprinderi mici și mijlocii și care au făcut dovada utilizării telemuncii în perioada stării de urgență. Banii se acordă prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, din subvenții de la bugetul de stat, în limita bugetului alocat, până la 31 decembrie 2020.

În termen de 30 de zile de la acordarea sumei prevăzute la alin.(1), angajatorul are obligația de a transmite ANOFM documente justificative referitoare la achiziția categoriilor de bunuri stabilite prin ordinul ministrului muncii și protecției sociale. În cazul nerespectării obligației de transmitere a documentelor justificative, angajatorul restituie integral suma acordată, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(4) din Ordonanța de Urgență 132/2020.

Sprijin și pentru zilieri și lucrători sezonieri

Dacă angajezi zilierii care îşi desfășoară activitatea într-unul din domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, vei primi din bugetul de stat o sumă reprezentând 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă pentru o perioadă de trei luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

Angajatorul (beneficiarul de lucrări) trebuie să plătească acești bani zilierilor, din bugetul propriu, la momentul plății contravalorii muncii zilnice, și ulterior va putea recupera sumele plătite de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene.

Pentru lucrătorii sezonieri primești o indemnizație de 41,5% din salariu, dar nu mai mult de 41.5% din câștigul salarial mediu brut pe economie, pentru o perioadă de lucru de 8 ore/zi. Această facilitate poate fi acordată până la 31 decembrie 2020, pentru cel mult 3 luni, la alegerea angajatorului, pentru angajații care încheie contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni.

Și în acest caz ai obligația de a plăti integral contravaloarea muncii prestate în baza contractului individual de muncă pe perioadă determinată, și ulterior vei deconta sumele de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj se va efectua în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii cererii.

41,5% din câștigul salarial mediu brut și pentru persoanele care lucrează în regim independent

Executivul oferă și o metodă de sprijin și pentru cabinete de avocatură, cabinete de stomatologie și pentru toate persoanele care realizează venituri în regim independent care au beneficiat de indemnizația de șomaj tehnic în perioada stării de urgență/alertă, în baza OUG 30/2020. Aceste persoane vor putea beneficia de o indemnizație lunară de 41,5% din câștigul salarial mediu brut. Plata se va face de la bugetul de stat, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială pe baza cererii și a declarației pe propria răspundere. Durata efectivă de aplicare a măsurii, categoriile de profesioniști, precum și procedura de plată a indemnizației se stabilesc prin hotărârea Guvernului.

Având în vedere, că pe termen scurt, provocările cele mai importante rămân combaterea și limitarea efectelor crizei COVID-19 asupra sănătății și economiei și, în același timp, menținerea angajaților motivați, măsurile economice adoptate de Guvern îți pot fi de ajutor. Rămâne doar să le studiezi pe fiecare și să vezi care dintre ele se potrivesc companiei din care faci parte. Astfel de măsuri te susțin să menții business-ul activ, să acoperi necesarul de personal și te impulsionează să găsești forme alternative de muncă.